Reacția Ministrului Mediului, după focarele de ipide prezentate la „România, te iubesc!”: „Situaţia este reală”

Autoritățile statului român știu prea bine dezastrul din munți, însă ani la rând, n-au făcut nimic să-l oprească. Un nou episod din campania Știrilor PROTV: „Uscați de nepăsare".

Doborâte de vânt, ori slăbite de vitalitate în lipsa precipitațiilor, pădurile sunt atacate de insecte și devin focare de infestare, așa cum s-a întâmplat în Apuseni. Iar oamenii care ar trebui să apere pădurea de dezastru se ascund nepăsători în spatele legilor. Am prezentat această situație ministrului Mediului, și președintelui Senatului și le-am solicitat să acționeze până nu este prea târziu.

Corespondent PROTV: „În toamna lui 2017 un vânt puternic pune la pământ 130 de hectare de pădure în parcul natural Apuseni. Alte 800 de hectare sunt afectate. Copacii căzuți la pământ sunt atacați de ipide și locul devine un adevărat focar, în cei opt ani scurși. De atunci, instituțiile statului au făcut un adevărat ping-pong între ele, cu multă birocrație, legi existente și inexistente, și au scăpat de sub control situația. De aici, focarul s-a extins acum și în pădurile din jur. E un dezastru.”

Mai bine de o mie de hectare de pădure sunt uscate complet. Insectele se mută dintr-un arbore în altul şi fac ravagii.

Citește și

Mii de hectare de pădure, distruse de un gândac. Uscați de nepăsare – un reportaj ”România, te iubesc!”, duminică, la PRO TV

Aici e o zonă de protecţie integrală. Administrarea acestui loc este făcută de Parcul Natural Apuseni. De îngrijire şi intervenţii se ocupă Direcţia Silvică din Cluj, două instituţii aflate în subordinea Romsilva. Pentru orice lucrare, direcţia cere aprobarea parcului, care la rândul său cere aprobarea unui Consiliu Ştiinţific alcătuit din specialişti care fac o şedinţă de două ori pe an, de obicei pe Zoom. Am ajuns în teren cu reprezentanţii ambelor instituţii care se uită neputincioşi la dezastrul de aici. După doborâtura din 2017, Administraţia parcului a permis Direcţiei Silvice să scoată lemnul căzut la pământ. Direcţia s-a mişcat lent, cu multe termene şi birocraţie şi pentru că tot cerea permisiunea să scoată lemn, în 2021 consiliul ştiinţific al Parcului a oprit aprobările. La pământ mai erau 13.000 de metri cubi de lemn doborât, plin de ipide-gândacul de scoarţă. Dan Neag este inginer în Direcţia Silvică Cluj.

Dan Neag, inginer Direcţia Silvică Cluj: „Au rămas 13.000 …acum totul ar fi un total aproape 400.000 m³”

Din 2021 până acum, Direcţia silvică a cerut parcului de zece ori aprobări pentru a interveni în zonă. De zece ori, Parcul a spus nu. Mălin Mihăeș este şeful pazei în Parcul Natural.

Mălin Mihăeș, şeful pazei în Parcul Natural Apuseni: „Este zona de protecție integrală, este protejată, cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural și intervenții. Aici, pentru noi ar trebui să fie minimă. Zona de protecție integrală. Ce protejăm…Peisajul și carstul. În momentul ăsta, peisajul a picat ceva pe el. Din punctul dumneavoastră de vedere, probabil că da”.

Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce vedem aici arată bine?

Mălin Mihăeș: „Nu arată bine”

De sus se văd proporţiile focarului de aici care se tot extinde. Le văd şi reprezentanţii Parcului.

Reporter: Pe marginea acestei protecţii, ca să nu se extindă, de ce nu se intervine? Sau ce ar trebui să fie făcut? Înțelegeți ce vă întreb? Ce puteţi face ca acest cerc care acum se duce pe 1.000 de hectare, să nu se transforme…

Mălin Mihăeș: „Legislativ putem să facem, dânșii, să facă o solicitare, să identific acele suprafețe, se analizează solicitarea și se emite un aviz”.

Reporter: N-aţi făcut până acum treaba asta?

Mălin Mihăeș: „Au făcut…şi pe zona de protecţie se emite aviz.”

Reporter: N-aţi făcut?

Mălin Mihăeș: „De fiecare dată au făcut”.

Reporter: Şi? Dvs le-aţi spus nu.

Mălin Mihăeș: „Am spus nu. Ca urmare a constatărilor realizate că arborii care fac obiectul extragerii sunt părăsiți, au fost infestați de gândacii de scoarță, părăsiți ulterior.”

Autoritățile cer modificare legilor

Directorul Parcului susţine că trebuie să modificăm legile.

Alin Moș, director Parcul Natural Apuseni: „Legislația, din păcate, vorbesc acum vouă, generațiilor tinere. Din păcate, de acum va trebui să aibă o dinamică fantastică”

Şi directorul Direcţiei silvice Cluj arunca vina tot pe lege.

Viorel Mihiș, director Direcția Silvică Cluj: „Știu că legislația este greoaie și foarte restrictivă în ceea ce privește intervenția”

În zonă a ajuns şi preşedintele Senatului, fost prefect de Cluj.

Reporter: Ce trebuie făcut?

Mircea Abrudean, președintele Senatului: „Trebuie modificată legislaţia…”

Legi făcute de oameni, prost gândite şi prost aplicate. E scuza pentru dezastrul de aici care se tot extinde. O astfel de situaţie este şi în Parcul Naţional Călimani. De o parte şi de alta a drumului vântul a pus la pământ pădurea. În partea dreaptă, este zona de conservare durabilă. Legea permite intervenţia. S-a curăţat terenul, s-a plantat. În partea stângă este zona de protecţie integrală şi legea nu permite niciun fel de intervenţie. Locul e un focar de ipide. Robert Pache este reprezentatul Romsilva, specialist pe acest subiect.

Robert Pache, inginer Romsilva: „E un dezastru din punctul dumneavoastră de vedere. Dacă întrebați, biologii vor spune că este zona aceea de climax în care pădurea a ajuns la un... la o vârstă înaintată. Când ea moare, au venit un factor destabilizator, a omorât-o, a pus-o la pământ, dar biologii văd acolo o o adevărată biodiversitate care naște din zona aceea”.

Din birourile Romsilva, lucrurile arată bine. I-am predat materialul „Uscaţi de nepăsare" difuzat la „România, te iubesc” ministrului Mediului.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Situaţia este reală, de care foarte puţină lume a vorbit în ultimii ani de zile."

„Uscaţi de nepăsare" este acum şi pe masa preşedintelui Seantului.

Mircea Abrudean, președintele Senatului: „E la mine, e la noi, e la doamna ministru care e aici şi cu care am avut discuţii, pentru că asta cred că trebuie să facem. Şi eu cred că ne vom mişca în perioada următoare şi vă invităm să fiți parte a a acestui proces."

Peste 20 de legi sunt acum în lucru în ministerul Mediului pentru a fi adaptate şi modificate la vremurile pe care le trăim.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”