Povestea românilor care au muncit în viile din Germania, apoi s-au întors în țară. Acum, vinurile lor câștigă premii în lume

Deja pe mai multe linii pentru fermieri, fondurile sunt mai mici față de exercițiile financiare trecute.

Dar există deja multe ferme care s-au dotat modern, iar acum își permit să se dezvolte. Mulți tineri intră în agricultură și toți vor să ia bani europeni cu care să pornească producțiile. E drept că cei mai mulți dintre ei preiau activitatea bunicilor sau părinților.

La Scânteia, în județul Ialomița, fermierii din 2 comune vecine s-au unit într-o asociație. Pentru cele peste 8.000 de hectare de pământ pe care îl au în lucru, aveau nevoie de irigații, așa că au apelat la fonduri europene. Au primit peste 6 milioane de euro, bani luați prin mai multe proiecte, și cheltuiți pentru 3 stații moderne de pompare mari, alte peste 20 mici, dar și pentru conducte subterane, plus alte utilaje care să ude culturile. Cel mai important amănunt – pentru fiecare proiect, asociația n-a trebuit să contribuie nici măcar cu un cent!

Stațiile noi de pompare făcute cu fonduri europene sunt asemenea unor locuințe smart, cu comandă inteligentă, de la distanță. Fermierul le poate da indicații chiar și când e plecat din concediu, pentru că au calculator conectat la internet și la telefonul beneficiarului investiției.

Citește și

Cum au transformat radical fondurile europene spitalele rurale. Spitalul Horezu a devenit un exemplu în regiune

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Avantajul zonei este că s-au menținut și canalele și stațiile de la fostele IAS-uri, din anii comunismului. Aveau insa nevoie mare de modernizare, fiindcă aveau echipamente vechi, de 50-60 de ani. Astfel au intervenit banii europeni.

Acum, fermierii se laudă că au sisteme de irigații de top, la fel ca nemții, francezii sau olandezii.

Victor Căprăroiu, fermier: ”A fost setea asta de nou, au venit și banii europeni si oamenii au inteles sa ia banii.”

Toate investițiile în irigații și-au arătat imediat efectul în fermele oamenilor, atunci când au strâns recoltele.

Marian Șamit, președinte asociație: ”La teren neirigat am obținut 400 de kg la hectar, la irigat, peste 4500 la hectar. La porumb la fel, de la 2.000 de kg la hectar neirigat, am ajuns la 16.000 la suprafețele irigate”.

Un alt amănunt important – fermierii au reușit, având irigații, să scoată, din aceleași suprafețe, și recolte duble, în interval de 1 an.

La nivel național, autoritățile au comunicat să sunt disponibile peste 400 milioane euro din fonduri europene, pentru modernizarea infrastructurii de irigații. Cererile se depun online, pe site-ul afir.ro, din martie până pe data de 15 iulie. Lucrurile s-au schimbat față de exercițiul financiar anterior, în sensul că deșiu sunt la fel de mulți bani puși la bătaie, se dau mai puțini la nivel de fermă. Chiar și așa, interesul e mare.

Marian Șamit, președinte asociație: ”Noi am depus din nou, cine a prins trenul trecut a luat bine, acum e doar 1,5 milioane per asociație, dar tot vrem să luăm, să facem noi conducte.”

În cadrul asociației de la Scânteia, pănă să se deschidă robinetul fondurilor pentru irigații, toți membrii luaseră deja bani europeni pentru tractoare și depozite. Per total, în toată țara, cele 14 măsuri de dezvoltare rurală din exercițiul finalizat în 2023 au avut o alocare financiară de 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, restul fiind contribuţie de la bugetul de stat.

Sergiu Savu e mezinul familiei și a renunțat la arhitectură pentru viticultură. Crama familiei produce 11 sortimente de vin, iar el s-a ocupat de cele 2 proiecte prin care să aducă finanțare europeană, în afacerea celor 3. Din cele peste 10 hectare de vie, au accesat bani de la Uniune pentru a replanta 3 hectare.

Sergiu Savu, viticultor: ”N-a fost ușor să ia sumele accesate, într-un domeniu în care autoritățile statului suflă și în iaurt, după o serie de fraude, din partea unor producători neserioși.”

Pe lângă cele 50.000 de euro din vie, au mai prins o finanțare pentru dotarea cramei cu aparatură modernă. O investiție de 220.000 de euro, la care ei au pus doar 30%.

Tatăl lui Sergiu și fratele său au lucrat mai mulți ani, după revoluție, în vii din Germania. Au văzut cum se desfășoară această activitate și s-au repatriat ca să producă vin, așa că via și crama au fost construite de la zero. În timp, vinurile lor albe au fost premiate internațional de mai multe ori, prilej cu care frații s-au reîntâlnit cu foștii lor angajatori nemți.

Între 2007 si 2020, viticultura din România a absorbit peste 400 de milioane de euro. În 2023 s-au pus la bătaie alte 137 de milioane de euro. Sunt bani europeni care se văd în cramele și viile de la noi.

Practic, dintre toate activitățile din domeniul agricol, viticultura a avut cel mai mare grad de absorbție, aproape 100%. Banii accesați se pot lua nu doar de la AFIR, adică Agenția pentru Investiții, cum se întâmplă la celelalte ramuri, ci și de la APIA, cea care de obicei plătește subvenții, fermierilor.

Și familia Savu ia subvenție pentru dealurile cu vie plantată, pentru care vor cere și alte fonduri în programul actual, până în 2027.

E multă alergătură, iar la cea mai mica problemă proiectul poate fi anulat, contractual reziliat și statul poate cere înapoi toată finanțarea. A pățit asta un tânăr fermier din Vaslui, Alin Lupuleasa, care a fost premiat la Bruxelles pentru investițiile cu drone care îi cartografiază și îi stropesc terenurile.

El se judecă acum cu AFIR, după ce i-a sistat un proiect de 200.000 de euro. Povestește că autoritățile i-au făcut 3 controale și au întocmit 3 rapoarte că totul este în regulă, apoi i-au virat 95% din banii cu care să ia utilaje pe firma sa. A cumpărat tractor și semănătoare, dar, la ultima tranșă de 5 %, autoritățile l-au anunțat că nu mai virează nimic, pentru că ar fi luat utilajele ca să lucreze terenurile deținute de firma tatălui, nu în interesul firmei sale.

Au anulat proiectul și au sesizat ANAF, care i-a blocat toate conturile. Adică o situație mai gravă decât era inițial, înainte de implementarea proiectului. Omul e optimist, dar își caută dreptatea la instanță.

Pentru achiziția de utilaje în agricultură, rata de eșec a proiectelor e totuși sub 5%, iar per total, în activitățile agricole ajunge la 3,8%.

În cazurile descoperite cu nereguli, în agricultura de la noi, în general e vorba de ceea ce procurorii numesc "condiții artificiale", adică beneficiarii fie ascund unele amănunte din activitatea lor, care le sporesc punctajul, la analiza dosarului, în detrimentul altor fermieri care nu mai ajung să acceseze.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"