Teleorman, zona crepusculară a ţării: unii fac averi uriaşe, iar alţii rămân în sărăcie lucie


Ultimul update: Duminica 15 Septembrie 2019 20:56
Data publicarii: Duminica 15 Septembrie 2019 19:17
Categorie: Romania, te iubesc!

„Județe la stăpân", partea III. Teleormanul e în România! Asta vrea sa se știe premierul Viorica Dancilă, care spune ca mulți bani s-au investit în județul în care a fost aleasă. Pe teren însă, investițiile nu prea se văd.

Primarii nu sunt în stare să atragă nici banii de la Guvern, nici fondurile europene. Singurul lucru care îi interesează este să fie la putere, să rămână stăpâni ai locului.

În judeţ, comportamente de teapa primarului din Scrioaştea sunt obişnuite. Teodor Nițulescu a fost prefect în două rânduri, parlamentar, primar în Alexandria şi este cel care a consolidat PSD-ul în judeţ.

La începutul anilor 2000, partidul avea 12 primari în Teleorman. La următoarele alegeri, sub conducerea lui a ajuns la 76 de primari.

Teodor Nițulescu, fost prefect Teleorman: „Oamenii care vin la primărie nu vin ca să realizeze ceva. Vin ca să se îmbogăţească, ca să ne înţelegem, să trăiască mai bine decât ceilalţi".

Nițulescu recunoaşte că aici se cumpără voturi şi se fac presiuni asupra oamenilor: „Le-am făcut toţi la momentul respectiv. Şi noi am procedat aşa. Da, am făcut-o şi eu. Pot să vă spun şi eu cu toată sinceritatea şi cu scuza vârstei de atunci că acum n-aş mai face-o. Făceam de aşa manieră să câştigăm alegerile."

Nițulescu invocă acum vârsta fragedă pe care o avea pe când făcea astfel de fapte. Avea mai bine de 40 de ani.

Nicolae Marzan a fost ofiţer de securitate în Zimnicea şi mai târziu consilier în cabinetul prefectului Nițulescu.

În 2010, pe când Nițulescu era prefect, am arătat la „România, te iubesc!" cum spitalul din Roşiori de Vede achiziţiona mobilier la preţuri mult umflate prin firma lui Nitulescu.

Dosarul întocmit atunci a fost închis, iar directorul spitalului, Valerica Cârciumaru, care reclamă încălcarea legii a ajuns primar în Roşiori de Vede.

Şi Roşiori de Vede se zbate în sărăcie. Toată industria care funcţiona aici a fost distrusă. 40% din străzi n-au apă şi canalizare, iar în oraş încă sunt drumuri de pământ. Casa de cultură e închisă, iar cinematograful are demult lacătul pe uşă. Până şi primarul este pesimist.

Are proiecte pe fonduri europene. Un milion de euro pentru amenajarea spaţiilor verzi. Alt proiect se face în colaborare cu bulgarii. Vrea să facă un muzeu virtual în oraş.

Valerica Cârciumaru, primar Roşiori de Vede: „Aproape 500.000 de euro. Numai partea noastră. Un muzeu virtual şi filme 3D. Un număr de 5 filmulețe din astea. Pentru tineri, o prezentare. Diverse activităţi".

Face şi drumuri cu bani de la Guvern. Demonstraţie în teren.

Lucrările înaintează greu pentru că şi în Roşiori muncitorii nu au chef de treabă, iar autorităţile nu au nicio autoritate în faţa lor. Asta în condiţiile în care bani există, aşa cum există şi pentru apă şi canalizare pe 23 de străzi, din fonduri europene.

De implementarea proiectului ar trebui să se ocupe APA Serv, o firmă înfiinţată de oraşele din Teleorman pentru a gestiona lucrările de apă şi canal. De 3 ani proiectul e blocat şi finanţarea europeană e pe cale să fie pierdută. Am intrat în sediul scorojit al firme din Alexandria pentru a primi un răspuns.

Secretara anunţă prezenţa noastră. În doar câteva minute, un domn părăseşte liniştit clădirea. Este chiar directorul general Ciprian Gurban. I-am găsit imaginea câteva minute mai târziu pe internet.

Ceva mai târziu a apărut Theodor Cosma, care este director tehnic, APA Serv. Lasă de înţeles că Uniunea Europeană nu vrea să ne dea banii promişi. Practic, proiectul a fost prost întocmit.

Prin urmare, apa şi canalizare mai au de aşteptat. Apa s-a promis de ani de zile şi în Necşeşti, cea mai săracă localitate din România, conform datelor oficiale. La începutul lui 2018, i-am găsit pe oamenii locului plângându-şi amarul.

La Necşeşti, apele din fântâni sunt de neatins şi oamenii sunt nevoiţi să se alimenteze din satul vecin aflat la 3 kilometri distanţă.

Pentru aceste locuri se promitea lapte şi miere încă din 2010, când consiliul judeţean condus pe atunci de Liviu Dragnea a conceput o strategie de dezvoltare durabilă a Teleormanului.

Anul trecut nimic nu se realizase din promisiunile făcute. Am încercat atunci să găsesc explicaţii pentru eşecul total.

Liviu Dragnea, fost preşedinte CJ Teleorman: „Stii că în toate judeţele sunt sate fără apă? În judeţul Teleorman îşi cară apa... facem separat."

Alex Dima s-a întors acum în Necşeşti. I-a găsit pe oamenii locului rezemaţi de gard. Nimic nu s-a schimbat. Au mai îmbătrânit şi sunt mai amărâţi.

Teoretic, Necșetiul are alocate de la Guvern fonduri pentru apă şi canalizare. Dar procedurile pentru obţinerea banilor sunt greoaie. Pe primarul locului l-am găsit în birou.

Ilie Bănăseanu, primar Necşeşti: „Noi suntem la momentul documentaţiei. Eu sunt mândru de documentaţia pe care am făcut-o pana la momentul ăsta al vorbirii".

În lipsa unor soluţii care să-i scape de sărăcie, oamenii locului au început să fure. Aproape că nu există locuinţă care să nu fi fost spartă.

Alex Dima a incercat să discute cu premierul Viorica Dancilă, votată de acești oameni ani la rând.

Premierul României:Aş da un singur exemplu. PNDL-ul. Eu nu pot să iau măsuri pentru un singur judeţ. Măsurile pe care le ia Guvernul le ia pentru toată ţara."

PNDL înseamnă programul naţional de dezvolare locală. În fața primăriei din Necşeşti tronează o pancartă cu acest program, pancartă pe care o găseşti de altfel peste tot prin judeţ, chiar dacă proiectele nu au fost implementate.

În strategia de dezvoltare a judeţului Teleorman se prevede că încă din 2016 între Bucureşti şi Alexandria o să fie o autostradă. Nu există aşa ceva şi, din păcate, acest drum este un coşmar.

Aproape zilnic pe acest drum se întâmplă accidente. Oameni îşi pierd vieţile. Este drumul pe care premierul României circulă destul de des spre casă.

Nici în porturile de la Dunăre nu s-a făcut nimic. În 2017 am arătat la „România, te iubesc!" dezastrul din portul Turnu Măgurele, administrat de primărie. Din fața pozelor cu Liviu Dragnea încadrat de icoane, primarul Danut Cuclea se declara atunci neputincios, dar promitea ca o să găsească repede o soluţie.

În 2 ani nu s-a întâmplat absolut nimic în portul din Măgurele. E pustiu. Ce-i drept, au crescut bălăriile mai mari. În rest, acelaşi mal rupt, nu sunt nave, nu se întâmplă nimic aici.

În fata primăriei se lucrează. Teoretic. Practic, muncitorii mai mult stau, chiar sub geamul primarului. Liviu Dragnea este cetăţean de onoare în acest oraş şi multe din afacerile familiei sale se desfăşoară aici. Cinematograful Turiş stă să cadă.

Nici aici oamenii nu au de lucru şi oriunde întorci capul totul e gri şi învechit. În centrul oraşului l-am întâlnit pe Viorel Constantin, pensionar şi am pornit într-un tur al locului. Clădiri de patrimoniu se dărâmă. Un conac boieresc transformat în cinematogaraf şi reabilitat acum activa ani stă închis şi se deteriorează.

Lângă primărie, casa de cultură e o dovadă despre cât preţ se pune în acest loc pe cultura.

Clădirea este în administrarea primăriei. Pe primarul Cuclea l-am găsit relaxat. Pozele cu Liviu Dragnea au dispărut de pe pereți. Au rămas în pliante.

Se laudă cu proiecte în valoare de 85 de milioane de lei. Cu toate astea, nu reuşeşte însă să scoată griul din oraş şi să îndulcească tristeţea acestul loc. Pentru port nu face nimic.

Curăţă însă cu 5 milioane de euro urmele unei cetăţi de pe câmp, la marginea oraşului. Singura investiţie care se vede este stadionul construit cu 4 milioane 250 de mii de euro, bani de la Guvern, locul în care joacă echipa susţinută de fiul lui Liviu Dragnea.

Aproape de acest loc este celebra insula Belina, trecută ilegal din patrimoniul statului în proproprietatea firmei Teldrum. Cei care au făcut posibilă această tranzacţie sunt anchetaţi acum: fostul vicepremier Sevil Shaidehh şi fostul preşedinte al consiliului judeţean Adrian Gâdea, pus de Liviu Dragnea secretar de stat în ministerul Dezvoltări.

Şi firma Teldrum a fost trecută din propropietatea consiliului judeţean în proprietatea unor apropiaţi ai aceluiaşi Liviu Dragnea şi a derulat afaceri cercetate acum de organele de anchetă. Nimeni nu vrea să vorbească despre acest subiect.

Familia Dragnea şi-a creat aici un adevărat imperiu cu ferme şi terenuri agricole, iar umbra fostului lider al partiului de guvernământ se simte peste tot.

Carmen Dumitrescu a avut un ziar în Teleorman. Pentru că a organizat proteste împotriva Guvernului şi a lui Dragnea în câteva zile a rămas fără sponsorizări şi ziarul s-a închis. Scrie acum o carte despre sindromul Teleorman.

Carmen Dumitrescu, jurnalist:Sindromul Teleorman. E diferit faţă de sindromul Stokolm pe care îl ştie toată lumea. Ei bine, în cazul sindromului Teleroman în care nu vorbim despre un ataşament, ci despre oameni care îşi doresc foarte mult să fie calai. Obiectivul lor este să devină cei care taie şi spânzura. Pe un fond foarte arid determinat de sărăcie şi lipsa de educaţie s-au putut asimila valorile călăului. Cei care nu reuşesc să devină calai rămân victime. Dar, de obicei asta e obectivul tuturor aici".

Într-o clădire pustie de lângă combinatul din Turnul Măgurele, închis de câţiva ani l-am întâlnit pe Ioan Niculae, unul dintre stăpânii acestor locuri. Are mai multe combinate în zonă, toate închise şi 30 de mii de hectare de pământ. A fost condamnat şi închis acum activa ani în dosarul „mita pentru PSD" şi tot Imperiul lui s-a prăbuşit. Din 15 mii de angajaţi a rămas cu 4.000.

Acum, promite cu surle şi trâmbiţe că va redeschide combinatul din Turnul Măgurele. Dar oamenii locului nu prea se înghesuie să se angajeze pentru că Niculae are să le dea bani.

Niculae se lăudă acum că a găsit o nouă nişă de afaceri: ceapa. Are o plantaţie lângă Zimnicea, acolo unde deţine terenuri şi combinate şi promite că revine în forţă în afaceri.

Zimnicea e un oraş mort, cu blocuri neterminate din prin anii '80, pare un oraş bombardat din Siria. Multe din clădirile din oraş aparţin lui Niculae. În casa de cultură funcţionează doar un atelier de reparat telefoane pe câţiva metri pătraţi.

De ani de zile aici nu s-a mai întâmplat nimic şi nimănui nu i-a păsat că acest loc se distruge.

Toată industria locului e moartă. Combinatele lui Niculae zac nefolosite, iar gara este închisă pentru că niciun operator n-a mai fost interesat să aducă trenuri pe această linie. În oraş încă sunt străzi fără asfalt, fără canalizare şi apă şi mulţi dintre oamenii locului au plecat de aici.

Sărăcia musteşte prin toţi porii în locul ăsta. Sunt multe apartamente abandonate, multe blocuri neterminate. Ai sentimentul aici ca locul ăsta nu are nicio scăpare. Şi e pustiu. Cei care au mai rămas se tem să vorbească.

La parterul unui bloc funcţionează agenţia pentru ocuparea forţei de muncă: „Avem dosare. Numai şomeri".

Raluca s-a întors de ceva vreme în oraş cu familia. Vede cum aceste aceste locuri şi-au irosit toate oportunităţile.

Raluca: „Un oraş întreg ar fi putut trăi din turism. Puteam să avem o cherhana pe malul Dunării cu peşte proaspăt, un magazin de suveniruri, cu obiecte româneşti. Și eu vreau să plec".

Petre Parvu conduce Zimnicea de 20 de ani. E la al cincilea mandat. Zile în şir l-am tot căutat la primărie, dar s-a ferit să vorbească. Parvu este cercetat pentru incompatibilitate pentru că a închiriat un apartament firmei Teldrum.

Are două fete. Una cununată de Ion Niculae, alta de Liviu Dragnea.

Ioan Niculae are datorii la primăria Zimnicea de 8 milioane de lei, dar eforturile făcute de primărie pentru recuperarea datoriilor sunt minime.

Alexandria este reşedinţa de judeţ. Arată fix că oraşele României din '90. Acolo a rămas blocată. Cu blocuri gri şi pavaje mâncate de vreme şi ani. Oamenii locului sunt ori pensionari, ori nu au de muncă. Pentru a mai îndulci atmosfera primăria a agăţat de stâlpi boxe şi pune muzica.

De 3 mandate locul e condus de Victor Dragușin. La începutul lui 2018 făcea promisiuni ferme: „Un pasaj subteran de la primărie până la piaţă, 2 parcări subterane totul revenind o zonă publică".

A rămas la stadiul de utopie. Parcarea şi pasajele nu există. L-am întrebat ce proiecte a făcut până acum pe fonduri europene.

Când şi-a adus aminte, din 8 au rămas şase realizate în ciclul financiar 2007-2013. Semaforizare inteligentă, camere de supravegheat şi iluminat public. 14 milioane de euro. A făcut şi un ştrand, un adăpost temporar pentru persoane şi o fermă didactică. Asta e tot. Din actualul ciclu financiar european n-a atras nimic. Dar are proiecte.

Primarul se laudă că a reuşit să pună gratere printre blocurile oamenilor. În rest, a rămas la stadiul de promisiuni: fântâni arteziene pe centru şi un cinematograf, care trebuia să fie gata încă din 2017. Lucrările s-au blocat. Alexandria este singurul loc din judeţ unde industria mai funcţionează. În această fabrică se montează tablouri electrice şi sunt vândute peste tot în lume. Veleriu Velciu este proprietarul locului.

Judeţul Teleorman rămâne un fel zona crepuscalară, în care orice este posibil. E posibil ca unii să facă averi uriaşe, iar alţi să rămână într-o sărăcie lucie. Între aceste două categorii sta o armată de funcţionari, bugetari, aleşi, unii aşezaţi pe cele mai importante locuri în stat. Ei ar putea să ajute judeţul să funcţioneze, dacă şi-ar înţelege rolul şi şi-ar face datoria. Şi dovada că se poate, am primit-o la sfârşitul acestei veri.

La Scrioaste, primarul a muncit toată vara la amenajarea bibliotecii, iar asta îl face să se simtă mândru şi util, cu toate că nu înţelege prea bine deocamdata rostul muncii lui.

Pe Relu Voicu l-am găsit tot la treabă, înconjurat de copiii sarmani din sat. Îşi duce misiunea mai departe şi spera ca într-o bună zi să reusesca să ridice în Scrioaste un centru cultural în care copiii locului să fie învăţaţi. Rămâne convins că în educaţie sta salvarea acestor locuri. A lor şi a întregii ţări.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Teleormăneanul care a transformat casa în bibliotecă, pentru copiii numiţi „infractori
Teleormăneanul care a transformat casa în bibliotecă, pentru copiii numiţi „infractori" de primar
Teleorman. Oraşul în care trăieşte premierul României, plin de asistaţi social
Teleorman. Oraşul în care trăieşte premierul României, plin de asistaţi social
"România, ştii bine", episodul XII. Judeţe sărace cu stăpâni bogaţi
FULLSCREEN
Teleorman, zona crepusculară a ţării: unii fac averi uriaşe, iar alţii rămân în sărăcie lucie
  • /

Sursa: Pro TV

RTI MagiCamp
”România, te iubesc”, ediția integrală din 20 octombrie 2019. MagiCamp, locul gândit pentru copiii suferinzi
MagicHome, casa “construită” de peste 100.000 de români, inaugurată în noiembrie
Cine sunt voluntarii care transformă magia în realitate la MagiCamp. Proiectul MagicHome
MagiCamp, locul în care copiii cu probleme oncologice uită de suferință și își regăsesc copilăria
„România, te iubesc!” la MagiCamp, locul în care copiii cu probleme oncologice uită de suferință
DNA anchetează contracte date prin PNDL, program lansat de Dragnea și lăudat de Dăncilă
Romania, te iubesc
Campania ”Județe la stăpân”, care a deranjat baronii locali, se oprește. Care e motivul