Teleorman. Oraşul în care trăieşte premierul României, plin de asistaţi social
„Județe la stăpân", partea I: Corespondentii speciali „România, te iubesc!" au alergat în acestă vară prin multe locuri din țară și au aflat care sunt cauzele pentru care judeţe întregi sunt poli ai sărăciei.
Zone întregi depopulate, cu oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, fără infrastructură, investiții și cultură. În toate situațiile, vinovați sunt politicienii. Cei pe care oamenii locului i-au ales să-i conducă, dar care s-au transformat în adevăraţi stăpâni ai locului.
Începem cu Teleromanul.
Când turcii au trecut Dunărea în sudul Munteniei au numit aceste ţinuturi Deli Orman, adică „pădure nebună”. Cu timpul, numele a fost adaptat, împământenit şi azi avem Teleorman. Judeţul Teleorman.
Locul are un potenţial uriaş. Aici este unul dintre cele mai bune pământuri pentru agricultură, 450.000 de hectare în total, din Dunărea care brăzdează tot sudul judeţului se poate iriga, în porturi s-ar putea face comerţ şi turism, iar Bucureştiul este la doar o aruncătură de băţ. Această ultimă oportunitate a fost speculată de politicienii locului care s-au mutat cu mic, cu mare la Capitală şi au preluat conducerea ţării.
„Vreţi să fiu presedinele vostru?"
Şi nu s-au oprit aici. Au luat pe persoană fizică bucăţi din patrimoniul judeţului: insula Belina, firma Teldrum, ferme şi pământuri. Toate aceste isparavi au făcut ca Teleormanul să ajungă celebru și atât.
Situaţia din teren este dramatică. Teleormanul este pol al sărăciei, o treime dintre locuitori sunt pensionari, aici este cea mai săracă localitate din ţară, iar în ultimii ani un sfert din populaţia judeţului a plecat în altă parte. Mulţi dintre cei care au rămas îşi duc viaţa de pe o zi pe alta, în sărăcie, şi trăiesc din ajutoare sociale.
Teleormanul ocupă locul 4 pe ţară la asistaţi social. Coloşi din beton şi fier, în care munceau zeci de mii de oameni, zac abandonaţi, în ruină. Pe aceste locuri câţiva de oameni au făcut averi uriaşe, au prăbuşit industrii, au acaparat terenurile agricole şi au devenit adevăraţi stăpâni ai zonei.
Nimic nu mişcă fără acordul lor. Votul în Teleorman este de vânzare. Cât despre cultură, aici nu se face. În tot judeţul nu există un teatru sau o sală de spectacole. Toate casele de cultură şi cinematografele sunt făcute praf, aşa cum sunt şi multe dintre blocurile în care trăiesc oameni.
Teleormanul are 3 municipii, 2 oraşe şi 92 de comune. 40 de comune nu au apă curentă, 81 comune nu au canalizare, iar gazul pentru mulţi rămâne un vis frumos. În oraşe şi municipii încă sunt drumuri de pământ. Aşa că este lesne de înţeles de ce pleacă oamenii din acest loc.
Răsare soarele peste gara prăfuită din Videle. Cu figuri obosite, sute de localnici iau drumul Capitalei la muncă. Oameni de toate vârstele plecă din Videle pentru că aici totul e mort. Practic, aceşti oameni doar dorm în Videle. În rest, sunt pe drumuri.
Oraşul pe care îl lasă în urma pare încremenit în timpuri de mult apuse, cu blocuri neterminate, oameni abătuţi şi multe căruţe.
Singurii oameni care au de muncă aici sunt cei care lucrează la stat. Bugetari. Singura clădire care arată mai bine este primăria, reabilitată de curând.
Primarul Nicolae Badanoiu a aflat de sosirea echipei „România, te iubesc!", aşa că în fata primăriei e agitaţie mare. Se face curăţenie, oamenii care primesc ajutor social sunt scoşi la treabă. În oraş se trasează parcări şi treceri de pietoni în colurile partidului de guvernământ.
Primarul nu apare şi după două ore de aşteptare soseşte preocupat de problemele cetăţeanului viceprimarul Şerban Nicu Silvica.
Şerban Nicu Silvica: „Pentru mine şi pentru domnul primar şeful este cetăţeanul".
Cu greu viceprimarul se lăsă convins să arate realizările din oraş. Începe o demonstraţie despre cum îşi fac datoria autorităţile locale, dar mai ales vine un răspuns la întrebarea: de ce suntem în acest stadiu. Pornim pe străzi în căutarea muncitorilor care lucrează la modernizarea urbei. Videle are 72 de kilometri de străzi şi asfalt pe doar 21 de kilometri.
Muncitorii stau în capul unei străduţe, echipaţi cu slapi si din când în când mângâie bolovanii cu lopata. Lucrarea e finanţată din fonduri guvernamentale şi prevede canalizare şi asfaltare pe mai multe străzi. Dar înaintează greu. Nu-i reţinem din treabă şi trecem la proiectele pe fonduri europene. Incredibil, dar la 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, Videle are doar 3 proiecte cu finanţare europeană. Două dintre ele nu au fost accesate încă. Parcul din oraş va fi într-o bună zi reamenjat pe bani europeni. Un milion de euro împart videnii cu bulgarii dintr-un orăşel de peste Dunăre. Proiectul prevede şi excursii.
Îmbrăcată de sărbătoare, Maria Bajan răspunde de proiectele europene. Doamna Bajan se ocupă de proiectele europene din 2013.
Revenim la amenajarea parcului. Proiectul prevede următoarele dotări: aparate fitness 6 bucăţi, tonete 10 bucăţi.
Al doilea proiect prevede instalarea a 52 de camere video în oraş. Proiectul este încă în analiză. Al treilea proiect, tot în colaborare cu bulgarii, e acum pe final. Are un titlu lung, dar în esenţă presupune cursuri. Românii învaţă bulgara, bulgarii română şi împreună cum să facă ecoturism şi agricultură. Cursant a fost şi doamna Bajan.
Şase ani au trecut de când doamna Bajan este plătită de primăria Videle ca să atragă finanțări europene. Că nu atrage, nu deranjează pe nimeni. Alex Dima a întrebat-o dacă a gândit vreodată măcar un proiect pentru scolile din oraş.
Primăria Videle are 185 de angajaţi. Bugetari. În fiecare birou sunt cel puţin 4 persoane. În oraş sunt multe zone în care nu există apă şi canalizare. Am încercat să aflu cum arată situaţia în cifre.
Florin Rădulescu este purtătorul de cuvânt al primăriei, iar Daniela Ivaşcu este şef serviciu dezvoltare urbană. Se uită unul la altul şi găsesc soluția - problema tine de alt departament-administrația domeniului public.
Chiar dacă biroul e ticsit de angajaţi, niciunul nu are habar câţi oameni trăiesc fără utilităţi în oraş. Şi în biroul Serviciul utilităţi e aglomeraţie mare şi activitate înţesată. 3 doamne, cu seriozitate, trag linii cu pixul pe caiete studenţeşti.
În cele din urmă ne lămurim. Din 2816 gospodarii doar 395 au canal şi 830 apă. În anul 2019 în oraşul în care trăieşte premierul României.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: alex dima, apă curentă, canalizare, judete la stapan, protv, Romania te iubesc, saracie, teleorman,
