EXCLUSIV. Dezvăluiri, după 15 ani, despre una dintre cele mai importante privatizări din România

Tender a ieșit recent din închisoare, unde a stat aproximativ 4 ani și jumătate după ce a fost găsit vinovat de înșelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituire și apartenență la un grup de crimă organizată și spălare de bani în dosarul RAFO-Carom.

Omul de afaceri a dat primul interviu din libertate lui Cosmin Savu și a povestit, printre altele, cum a ajuns milionar, cum a ajuns în Africa și care au fost planurile de investiții și de dezvoltare în Senegal, Gambia sau Guinea Bissau.

În perioada guvernării PSD, 2000-2004, Tender a devenit unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai României, nelipsit din anturajul președintelui Ion Iliescu. Avea atâtea firme că nici nu mai știa cum le cheamă.

Tot în 2004 a a vut loc și privatizarea companiei Petrom, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participație de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro.

Citește și

Banatul ca sursă de inspirație: Universul artistic al lui Gheorghe Fikl, între baroc, simbol și transcendență

OMV a cumpărat de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane euro și a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro, pentru a ajunge la participația de 51%.

În 2003, Ovidiu Tender și Frank Timiș au participat la privatizarea Petrom. În acest scop, s-au asociat cu un gigant american, Halliburton, care fusese condus de vicepreședintele SUA de la acea vreme, Dick Cheney.

Însă această asociere a fost descalificată în favoarea OM. Mai mult decât atât, în acea perioadă s-a vorbit de un conflict între Adrian Năstase și Ion Iliescu - fostul președinte al României fiind considerat unul dintre protectorii lui Tender - dar și despre vizitele la Viena ale fostului ministru Dan Ioan Popescu, artizanul privatizării Petrom. 

Acum, după 15 ani de la această privatizare, Ovidiu Tender face dezvăluiri despre condițiile în care statul român a renunțat la un ”monopol” extrem de profitabil din punct de vedere economic aprobând vânzarea către un grup austriac.

Tender susține că, deși Petromul a fost vândut cu 669 de milioane de euro, numai țițeiul din pământ de la acea vreme valora aproximativ 10 miliarde de dolari.

”Compania Petrom, mi s-ar fi părut normal să nu se privatizeze așa cum s-a privatizat. Nu poți să cedezi tu, statul, monopol din mâinile tale în mâini private. Dar dacă tot au decis privatizarea - pentru că practic în ceea ce privește țițeiul, compania Petrom are monopol, că ce mai au restul este foarte puțin - în primul rând trebuia separată producția de exploatare de distribuție și făcute companii separate, care, fiecare să fie privatizate.

Dar s-a trecut, după cum v-am spus, un monopol din mâinile statului în mâini private. În aceste condiții era extrem de interesantă pentru multă lume. La vremea respectivă, Petromul avea rezerve cunoscute de 1 miliard de barili de țiței. La prețul de atunci al țițeiul, la condițiile geologice din România și la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde țițeiul cu 10 dolari barilul.

Deci numai țițeiul din pământ, la vremea respectivă, valora 10 miliarde de dolari. Înainte de privatizare cu un an sau doi, chiar compania OMV a venit în România, la Petrom. S-a oferit pentru 80 de stații de benzină, pentru 80 de benzinării pe care voia să le cumpere, 80 de milioane de dolari. Deci 1 milion de dolari pe benzinărie. Petromul avea, din câte îmi aduc aminte la vremea respectivă, vreo 800. Deci valoarea distribuției era ușor încă 800 de milioane.

Rafinăriile ..platformele de foraj, valoarea de înlocuire a unei platforme de foraj era la 150 - 200 de milioane. S-au vândut toate cu 100 de milioane. Având în vedere toate aceste elemente, evident că era foarte interesant de cumpărat.” - a declarat Ovidiu Tender pentru Pro TV.

Magnatul spune că s-a asociat cu Frank Timiș și a format un consorțiu de 3 firme cu ajutorul companiilor Halliburton și Regal Petroleum, ca să poată participa la licitație. Mai mult, potrivit declarațiilor lui Tender, acest consorțiu de 3 firme reușise la acea vreme să adune suma de 1 miliard 500 de milioane de dolari pentru a cumpăra Petrom.

Însă planul lor a fost dărâmat după ce au fost respinși la finalul primei runde de negocieri. Iar printre cei care au participat la această decizie s-a aflat și consultantul Stamen Stanchev - care a ajuns cunoscut în România după ce a fost găsit vinovat în scandalul privatizărilor stategice, alături de foștii miniștri Codruț Sereș și Zsolt Nagy.

”La finalul primei runde, în ceea ce privește accesibilitatea, am fost respinși, pe motiv că nu avem obiectul de activitate. Evident că am avut intenția să contest decizia. A fost băgat în față consultantul Credite Suisse, și nu comisia de privatizare de la Ministerul Industriei. El a și semnat. Stamen Stancev, dacă vă mai aduceți aminte, ulterior el a devenit renumit. El era reprezentantul consultantului. Însă americanii, având în vedere că Dick Cheney, care era la vremea respectivă vicepreședintele Statelor Unite și fusese președintele Halliburton, nu a avut nicio dorință de a face ... sau nicio intenție de a face tevatură din treaba asta, au hotărât că nu constestăm nimic, s-au retras.” - a declarat Ovidiu Tender.

În octombrie 2018, fostul președinte al României Traian Băsescu scria pe Facebook despre faptul că, în 2004, a fost semnată de Adrian Năstase o hotărâre de Guvern ”care aprobă contractul de privatizare a PETROM cu OMW Austria în condiţii absolut ticăloase”.

”În Noiembrie 2004 majoritatea PSD din Parlament aprobă contractul de privatizare a PETROM, prin lege. Adrian Năstase răsuflă uşurat. A reuşit să aprobe un mare furt prin lege. (...) REPET, problema României nu este că s-a privatizat, problema este cum s-a privatizat.” - a scris Băsescu pe rețeaua de socializare.

În replică, fostul premier Adrian Năstase a postat pe blogul său un mesaj în care susține că, printr-un Memorandum semnat în anul 2000, Băsescu ”este autorul angajamentului incalificabil de privatizare a Petrom și a întregii industrii românești.”

”Din când în când, Băsescu, în stilul lui obișnuit, mincinos, încearcă să scape de responsabilitățile ce-i revin în dezastrul economiei și infrastructurii românești, în timpul mandatelor pe care le-a avut. Astfel, în Memorandumul semnat de Băsescu, în 2000, referitor la înțelegerile cu Banca Mondială, puteți vedea cine este autorul angajamentului incalificabil de privatizare a Petrom și a întregii industrii românești. Angajamentele relativ la Petrom se găsesc la pagina 10 din anexă.” - a scris Năstase, care a postat pe blog și copii ale unor documente.
 

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu