Buletinele electronice, misiune imposibilă pentru Guvern. Câte cărți de identitate trebuie emise până la finalul PNRR
Guvernul vrea să reducă la doar 3,5 milioane numărul românilor care vor beneficia de buletine electronice până în iulie 2026, asta în condițiile în care până acum au fost emise sub jumătate de milion.
Guvernul Bolojan vrea să modifice țintele propuse de cabinetele anterioare pentru implementarea buletinelor electronice. Astfel, pentru a se încadra în condițiile stabilite prin PNRR, executivul vrea să reducă numărul celor care ar urma să primească noile cărți de identitate în mod gratuit.
Termenul limită până la care România primește finanțare prin PNRR pentru acest proiect este de 30 iunie 2026, iar Guvernul recunoaște că fără mobilizarea și „un efort susținut și coordonat al tuturor instituțiilor implicate, în interesul cetățenilor și al modernizării administrației publice și în deplină cunoaștere și asumare a obligațiilor pe care Statul român le-a angajat” nu va putea ajunge la ținta stabilită.
În acest context, după cum arată un memorandum recent ajuns pe masa Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne speră să ajungă la situația în care va emite 307.655 de buletine electronice în fiecare lună până pe 30 iunie 2026. Astfa înseamnă, după estimările instituției, că serviciile de evidență a populației din țară ar trebui să preia 15.382 cereri zilnic pentru emiterea noilor documente astfel încât să se încadreze în noile ținte.
România riscă o sancțiuni financiare de 264 de milioane de euro
Obligațiile asumate de guvernele anterioare și care acum ar putea fi reduse de cabinetul Bolojan vin la pachet cu o serie de sancțiuni în caz că nu sunt îndeplinite. Mai exact, dat fiind faptul că sunt finanțate prin PNRR, implementarea sistemelor necesare pentru buletinele electronice, precum și distribuirea lor, România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene în cazul în care nu-și respectă obligațiile.
Mai exact, după cum arată memerandumul, sancțiunile financiare pe care România le riscă pot ajunge la 264 milioane de euro.
De asemenea, guvernanții mai adaugă în document că eșecul proiectului buletinelor economice ar putea aduce „un deficit de imagine” pentru România, limitarea integrării în infrastructura digitală europeană, precum și „scăderea semnificativă a încrederii cetățenilor în administrația publică”.
