Cum se lupta rusii si americanii pentru resursele romanesti din Marea Neagra. "In aceste vremuri energia inseamna securitate"

Cu lucrari avansate si cu perspective optimiste sunt cei din consortiul condus de Lukoil Overseas. Oleg Surubor este cel care conduce operatiunile din Romania. „Noi trebuie sa foram cel putin 3 sonde, prin urmare investitiile minime depasesc 100 de milioane de dolari. Bineinteles ca atunci cand o sa tragem linie, aceasta suma poate fi depasita”, spune el.

Platforma ruseasca adusa de peste ocean
Compania din Rusia este interesata mai ales de perimetrele romanesti de gaz si sufla in ceafa americanilor de la Exxon in ceea ce priveste tehnologia de explorare din Marea Neagra. Au adus aici platforma Development Driller 2 tocmai din Golful Mexic, trecand cu ea prin Atlantic, Marea Mediterana, Bosforul si Dardanele. „Lucrul mai complicat”, spune Surubor, „este trecerea prin stramtorile Bosforului. Stiti ca in zona Istanbulului sunt doua poduri, pe sub care se trece. In Palermo am demontat-o si am transportat-o in Portul Constanta”.

In consortiu cu Lukoil pe cele doua perimetre aflate in explorare este si Romgazul, cu un procent minor. Dumitru Rotaru, director general Romgaz, spune ca cei 10% au fost obtinuti in 2012, prin negociere. Compania controlata de stat prin ministerul Energiei este insa departe de a fi un jucator important in Marea Neagra. A participat si la alte licitatii, dar nu s-a calificat.

Asocieri care nu ne umplu de mandrie
„Dorinta este mare”, explica ministrul Andrei Gerea. „Stiu ca se doreste sa vedem steagul romanesc de unul singur pe platformele de foraj marin, dar dupa cum stiti sunt foarte scumpe aceste activitati, iar companiilv romanesti clar nu reusesc sa fac fata. Au trebuit sa asocieri care nu ne umplu de mandrie”.

Citește și

La rascruce de interese, partea II. Noul Razboi Rece se incalzeste la flacara gazului rusesc. Reportaj din Crimeea, locul de unde ar putea loc foc Europa

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Lipsa de strategie, timiditatea manifestata intr-o zona economica dominata de colosi, lasa compania nationala de gaz in afara jocului important din Marea Neagra. Pana la aparitia celor doi mari jucatori, Exxon si Lukoil, perimetrele romanesti erau dominate de Sterling - o companie canadiana intrata in piata romaneasca in 1997, in perioada in care ministrul Industriilor era Calin Popescu-Tariceanu. Compania a fost in mijlocul unei controverse atunci cand firma Midia Resources, cu un capital de doar 200 de lei, fara angajati si cu o cifra de afaceri de 0 lei, a preluat concesiunea unei bune parti din perimetrul castigat la Haga din jurul insulei Serpilor. Hotararea de Guvern emisa de executivul Tariceanuin 2008 dadea dreptul firmei de apartament sa exploreze gazele si petrolul din Marea Neagra. La acea ora, unul dintre reprezentantii firmei era angajatul lui Dinu Patriciu, fapt ce a amplificat criticile in aceasta afacere.

Legatura intre Pentagon si zacamintele romanesti
Cert este ca Midia Resources a fost asumata de compania Sterling care are in portofoliu acorduri cu statul roman pentru 4 dintre perimetrele din Marea Negra: Midia, Pelican, Luceafarul si Muridava. La sfarsitul lunii martie anul acesta, un mare fond de investitii american - Carlyle - a anuntat printr-un comunicat preluarea tuturor operatiunilor Sterling din zona romaneasca a Marii Negre.

Marcel Van Poecke, seful departamentului de energie Carlyle, spune ca "aceste bunuri, localizate in zona romaneasca a Marii Negre, contin un numar important de descoperiri de zacaminte de gaz in cantitate neta de 51 milioane de barili echivalent petrol confirmate. Noi o sa investim in viitorul energiei din sud-estul Europei". Zacamintele preluate de Carlyle sunt estimate la 3 miliarde de dolari. Dar pana la exploatarea si valorificarea lor e cale lunga.

Dar cine e Carlyle, noul jucator care ar putea sa influenteze economia din Marea Neagra? Un grup de investitii mamut ce administreaza afaceri de peste 194 de miliarde de dolari peste tot in lume. Compania este condusa de bancheri si de fosti militari de la Pentagon specializati in managementul crizelor internationale. Sunt implicati in industria de aparare si aeronautica, in telecomunicatii si imobiliare si, printr-o divizie specializata, in energie.

Romanul care detine 20 de vapoare
180 de oameni deservesc una dintre cele mai mari baze logistice de la malul marii Negre, in Midia. GSP Logistics este controlata de omul de afaceri Gabriel Comanescu, un personaj discret, dar care are un cuvant de spus atat la tarmul Marii Negre, cat si in larg. Exista baze de deservire si in Bulgaria si in Turcia, dar avantajul distantei, mai ales al conditiilor tehnice si dotarilor din Midia, a inclinat balanta. Atat Exxon, dar si Lukoil au contracte cu baza din Midia.

Evolutia Grupului de Servicii Petroliere este spectaculoasa. Intr-un interviu dat in urma cu ceva timp la "Romania te iubesc", Gabriel Comanescu a vorbit despre inceputurile companiilor pe care le controleaza. In 2005, imediat dupa privatizare, Petromul si-a vandut platformele mobile, considerandu-se nerentabile. Acestea au fost cumparate cu 125 de milioane de dolari, din care 106 milioane au fost imprumutati de la BCR.

Companiile pe care le controleaza Gabriel Comanescu detin acum 20 de nave, 7 platforme mobile, baze logistice in Midia, Agigea sau Portul Constanta. Cateva dintre navele pe care le opereaza sunt inchiriate Petromului pentru a duce echipament si oameni la platforme. In portul Constanta se afla cea mai noua baza de coordonare si raspuns la situatii de urgenta din Marea Neagra.

Dar nu doar navele sunt importante in Marea Neagra. In Midia s-a facut o baza de elicoptere. Daca o parte dintre navele GSP-ului fac curse pentru Petrom, elicopterele lucreaza pentru Lukoil. Jim Martin este seful bazei. Englezul are o experienta de 38 de ani de zbor si a inceput in fortele aeriene britanice, Royal Air Force, unde a stat 9 ani. A zburat pe supersonice, apoi pe elicopterele politiei din nordul Angliei.

„Avem nevoie de fotografii ca sa-i punem fata inapoi”
Viata de pilot nu implica numai aspecte placute. Sunt si incidente, cateodata greu de evita: „Am avut unul urat”, povesteste Jim Martin, „un accident cu un Chinook. A fost urat. Mingi mari de flacari, zburam impotriva a nu stiu ce, elicopterul s-a dus, complet si am fost singurul om care a supravietuit, patru oameni au murit…. Eram in cabina si din instinct m-am strans, mana stanga era in flacari, haos. Usa de urgenta nu s-a deschis, imi puteam folosi doar un brat, am reusit sa ies, si am cazut cativa metri. Cand am lovit pamantul, bordul mi-a sarit in fata si totul mi-era zdrobit, fata imi era ca un balon. Si profesorul de la chirurgie i-a spus sotiei : "Margaret, avem nevoie de niste fotografii, cum arata sotul tau, cum sa-i punem fata inapoi sa-l poti recunoaste. Sotia mea este asistenta medicala si are un simt al umorului foarte dezvoltat si a venit cu revista Hello si i-a aratat o poze cu Brad Pitt si una cu George Clooney…Profesorul s-a uitat si a spus…"Nu, nu putem face miracole"”

Cele doua elicoptere destinate zborurilor deasupra marii sunt pregatite pentru cele mai grele conditii. Toti pilotii celor doua elicoptere de larg sunt fosti piloti militari italieni, care au experienta de mii de ore de zbor. Sunt singurele vehicule zburatoare din afara Americii care zboara cu protectie deplina contra ghetii. Bravo este dedicat pasagerilor si Charlie este pentru cautare si salvare. Amandoua impreuna pot sa duca 34 de persoane, iar Jim Martin spune ca „probabil ca sunt cele mai tari de generatia lor din lume”.

Energie = securitate
Marea Neagra atrage personal, firme si investitii din toata lumea. Din pacate Romania nu are o strategie energetica coerenta, in ciuda resurselor potentiale.”In mod evident, Marea Neagra, prin activitatea care se desfasoara acolo, va fi un pilon in viitorul economiei romanesti”, spune ministrul Gerea. „Nu sunt intamplatoare actiunile din ce in ce mai concertate ale celor care exploreaza, ale celor care investesc in Marea Neagra, ne fac si pe noi sa credem ca Romania va devrni un furnizor de energie, va deveni practic un furnizor de securitate, pentru ca se vede ca in aceste vremuri, energia inseamna securitate”.

Mariana Gheorghe, director general executiv Petrom, spune ca „De multe ori acest cuvant, Securitate energetica, nu are o valoare tangibila. Este acel confort al accesului care este critic pentru viata noastra moderna. Aceasta este securitatea energetica: atunci cand nu produci in tara, depinzi de accesul la un alt furnizor. Dar toate zonele, in general, sunt nesigure. Pentru ca poate sa mearga gazul azi prin Ucraina, maine poate sa nu mearga, astazi s-ar putea sa existe productie in nordul Africii si sa vina in Europa, maine s-ar putea sa nu fie. Si atunci toate tarile energetice din lumea acesata isi pun securitatea energetica ca un obiectiv primordial, pentrut ca oamenii, natia au nevoie de acest produs critic.”

Unde va ajunge gazul romanesc
In cele sapte perimetre scoase, exista o estimare legata de rezervele din Marea Neagra. Gheorghe Dutu, presedinte Agentiei Nationale pentru Resurse spune ca ar fi vorba despre 200 de miliarde de metri cubi, adica productia noastra pe vreo 20 de ani de acum inainte. Anul 2020 pare o data optimista pentru a se incepe exploatarea gazului si a produselor conexe din Marea Neagra.

Dar unde va ajunge acest gaz? La tarmul carei tari? Oleg Surubor de la Lukoil spune ca „acest lucru nici macar nu se discuta”. Si ministrul Gerea recunoaste ca nu are inca raspunsurile. Cu fonduri europene s-ar putea dezvolta doua trasee de gaz pe care sa preia gazul din offshore. Unul care sa duca spre zona interna si un altul care sa deserveasca coridorul spre Bulgaria.

Daca se vor dovedi viabile, resursele din zona romaneasca a Marii Negre pot acoperi consumul intern si exista si potentialul ca Romania sa devina un nod, un hub regional si sa exporte in tarile vecine, daca va exista si infrastructura necesara. Romania poate deveni un nod energetic al Uniunii Europene in aceasta zona. Conditia e depasirea propriilor obstacole: lipsa de coerenta, relatia cu partenerii externi, dar mai ales seriozitatea in modul in care isi va valorifica propriile bogatii.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare