Romania, depozitul de carburanti al Europei care se goleste in fiecare an. Cat din petrolul romanesc vine din mare
COMOARA DIN ADANCURI, partea I. Energia, la preturi decente si stabile, este cel important obiectiv al oricarei tari in secolul 21. Romania are resurse energetice ce-i pot garanta securitatea, dar trebuie le exploateze inteligent
Criza din Ucraina a atras atentia asupra Marii Negre, acolo unde in adancuri exista un mare potential de resurse vitale vremurilor noastre. Se lucreaza aici de ani, de pe vremea lui Ceausescu, dar in ultima perioada, se simte o agitatie. Harta energetica a Europei e pe cale sa se redeseneze, iar zona necercetata din largul coastelor Romaniei a atras deja jucatori de sute de milarde de euro.
Cu un vecin aflat intr-o situatie delicata, cu lupte de strada la cateva sute de kilometri de granita, cu un teritoriu anexat de Rusia in mijlocul Marii Negre - Crimeea, batalia pentru resurse a inceput. Rusi si americani, cele mai mari companii din lume sau obscure casute postale in spatele carora se ascund mari investitori, toti acestia sunt jucatori economici intr-un mare meci ce vizeaza rezervele Romaniei de hidrocarburi din Marea Neagra. Cei implicati ezita sa se lanseze in estimari privind potentialul la mari adancimi, cu toate ca programele aflate in derulare au inclus deja bugete de sute de milioane de euro, semn ca ceva este acolo .
Romania a fost un pionier in industria extractiva, inregistrand cateva recorduri in plan mondial. Corneliu Dinu este profesor de geologie si geofizica si a fost implicat ani de zile in industria petroliera romaneasca. Ea povesteste ca Romania a fost prima tara care a inregistrat oficial o productie de petrol, inca in 1857: 275 de tone. Suntem si prima tara care a construit o rafinarie si tot in 1857 Bucuresti a devenit primul oras din lume care a avut iluminat public cu lampi de petrol.
In perioada interbelica si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Romania era considerata depozitul de carburanti al Europei. In epoca comunista, productia de titei si gaze a atins pragul maxim de exploatare, dar toate acestea au avut si costuri: zacamintele au inceput sa saraceasca si a fost nevoie de cautarea de noi surse si de imbunatatirea tehnologiei de extractie.
Mariana Gheorghe a preluat conducerea companiei Petrom dupa privatizarea din 2004. „Romania este din nou pe harta de productie de hidrocarburi din lume”, spune ea „A fost o perioada de pionierat, a fost o perioada de crestere masiva pana in anii ’70 si apoi a fost un declin. Declinul acesta medie inseamna circa 10% pe an. Noi in fiecare an scadem cu 10% daca nu reusim sa investim, sa ridicam productivitatea acestor zacaminte imbatranite.”
Asa ca privirile s-au indreptat spre descoperirea de surse noi, pe uscat, dar si pe mare. Romania a fost un pionier si in explorarea si exploatarea zacamintelor din Marea Neagra. In apele mici, asa-zisele „shallow waters”, la 60-70 de kilometri de coasta, Petromul lucreaza din 1969. De pilda, perimetrul de explorare, exploatare si dezvoltare XVIII Istria are 5 zacaminte comerciale, cu o productie acumulata zilnica de circa 31 de mii de barili de echivalent petrol - BEP. Zacamintele sunt cunoscute de ani de zile si majoritatea dintre ele sunt exploatate de Petrom dinainte de privatizare
Prima descoperire facuta dupa schimbarea regimului politic a fost in 1999: Zacamantul Pescarus.
In 2004 are loc schimbarea importanta din viata companiei: Petrom se privatizeaza. Compania austriaca OMV devine actionar majoritar cu peste 51 % din actiuni, Fondul Proprietatea primeste aproape 19% iar statul roman ramane cu putin peste 20% din actiuni, fara un cuvant important in planurile de dezvoltare ale companiei.
De mai bine de 30 de ani, activitatea aici este intensa. Aproape 20 la suta din productia Petrom este scoasa acum din mare. 300 de oameni sunt constant pe cele 7 platforme existente in apele mici ale Marii Negre. Veterana flotei este platforma Gloria construita in 1976, in santerul Galati, dupa tehnologie americana. Zi si noapte, acolo activitatea este la foc continuu iar platforma produce inca mult titei: aproape 3 mii de plinuri de masina mica, in jur de 150 de tone de titei pe zi.
Pe Gloria, pe langa titei se produc si echivalentul a 25 de metri cubi de gaz zilnic. Platforma este o adevarata uzina. Programul celor care lucreaza aici este de doua saptamani petrecute pe platforma si doua saptamani la odihna pe tarm. Doar jumatate din personalul platformelor apartine Petromului, restul este contractat de la alte societati. Majoritatea dintre ei sunt angajatii lui Florin Carstocea, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri de la malul Marii Negre. Cu o avere estimate la peste 50 de milioane de euro, Carstocea este implicat cu firmele sale in activitatea curenta de pe platformele Petromului.
In 1997 s-au facut primele externalizari, privatizarea unor sectii din Petrom. In 2001 s-a externalizat si partea de operare si mentenanta de pe platforme, preluata tot de Carstocea care a ajuns sa aiba 1.300 de angajati pentru serviciile platformelor de exploatare. Chiar si elicopterul care face zilnic doua-trei curse pe Gloria este inchiriat de la o companie care detine si aerodromul din Tuzla, Regional Air Services.
