Cornul si laptele, programul care ii ingrasa pe copii si le da indigestii. 100 de milioane de euro ajung anual la gunoi sau la catei

Rezultatul este ca astazi, in aproape toate scolile, cei mici primesc nu corn, ci o paine de slaba calitate pe care scrie "corn", si lapte fara niciun gust. Ideea programului este buna, dar prost aplicata. E trist, dar de cele mai multe ori, produsele sfarsesc la cosul de gunoi.

Ce gust au de fapt cornul si laptele
„L-am aruncat de mult”, „nu are gust”, „nu il iau de obicei ca nu il mananc”, „il ia sora mea mai mica si il da la catei”, „are gustul ala de paine”, „sunt si momente in care il arunc pe geam”, „intr-o seara mi-a fost rau de la el”. Asta spun cei mici despre cornul si laptele din programul guvernamental, pe care copiii din clasele primare si gimnaziale le primesc gratuit, in fiecare zi. Impropriu spus corn, pentru ca in realitate este o paine. Simpla. Chiar de slaba calitate - si cam asa arata in toata tara pentru ca reteta in mare este aceeasi.

Osica de Sus. Un sat din Oltenia. Este ora la care in clasa apar cornul si laptele. Copiii le iau si le indeasa prin banci sau ghiozdane. „Nu prea le mancam. De obicei sunt vechi sau au un gust ciudat. Cateodata vrem sa le mancam dar au un gust ciudat. Si laptele si cornul. Si nu putem sa le mancam. Si le ducem la cosul de gunoi”, spune elevii.

Sub privirile neincrezataore ale pustilor am testat gustarea pe care multi dintre ei refuza sa o manance. Cornul are gust de paine si laptele are gust de lapte. Cei din clasa a VIII-a si de 8 ani primesc acelasi lucru: paine si lapte in fiecare zi, cu mici exceptii. „Era o perioada cand ne dadeau si mere. Si atunci nimeni nu vedea laptele si cornul si mancau doar mere.”

Citește și

100 de ani fara schimbari in educatia romanilor. De ce altii au ales sa desfiinteze concurenta intre elevi

Laptele la pisici, cornul la gunoi
Am incercat si o la o clasa mai mica, unde programul e mai bine primit. Dar nici acolo copii nu prea se omoara dupa programul guvernamental. „Eu laptele il dau la pisici. Am 5 pisici mai mici. Si le tai si le pun acolo si le mananca.” Directorul scolii sustine ca aproape jumatate dintre copii nici macar nu se ating de produsele primite din grija guvernantilor.

Nimeni n-a venit vreodata aici sa-i intrebe pe copii daca le place ceea ce primesc sau daca si-ar dori altceva in loc. Asa ca gustarea ramane in banca sau in cosul de gunoi. Unii dintre ei le duc acasa. Le mananca restul familiei sau le dau la animale. Si asta se intampla pentru ca laptele si cornul nu mai au gust. Sunt de slaba calitate iar copii simt asta si multi dintre ei refuza sa le mance.

Povestea programului guvernamental a inceput acum 12 ani, cand guvernul condus de Adrian Nastase a dat o ordonanta de urgenta si a introdus produsele lactate si de panificatie in scoala. Masura facea parte din programul national antisaracie si isi propunea sa ii invete pe copii sa manance sanatos dar mai ales sa ii atraga la scoala pe cei care proveneau din gruprurile vulnerabile. Inca de la inceput programul a starnit discutii fiind privit ca o masura electorala iar nutritionistii nu sunt de acord cu indoparea copiilor cu paine.

Ce spun nutritionistii
„Este cleioasa si este foarte densa”, spune nutritionistul Antoanela Burlacu. „Daca mananca azi putin , maine putin pe langa ce mananca acasa, viitorul e asigurat. Obezitatea in Romania a explodat iar obezitatea infantila este cutremuratoare. Suntem pe drumul bun, ajungem americanii din nurma.

Antoanela Burlacu este medic endocrinolog si nutritionist. Sustine ca paine in exces afecteaza pancreasul si il predispune pe copil la diabet. „Ca valoare nutritiva painea alba care e facuta din bob nedecorticat isi pierde toate B-urile, toate vitaminele, practic este o paine alba care are 50 la suta carbohidratii, ii da doar aport de calorii. Din punt de vedere nutritional nu are niciun beneficiu. Daca ar fi doar painea goala ar fi ok. dar el vine si mananca carbohidratul cu laptele. In momentul in care mananc lapte cu paine, cu cereale, calciul nu se mai absoarbe. Plus ca este combinatie carbohidrat-lipid. Sunt diete in care nu se permite acesta combinatie pentru ca omul se ingrasa. Beneficiul pe care il am eu cand beau lapte, calciu, magneziu, fosfor este anulat de combinatia cu painea.”

Cornul si laptele au ramas insa in picioare si pentru multi copii au reprezentat si inca reprezinta masa principala din zi. Pentru marea partea a copiilor insa nu mai este o atractie. Banii pentru aceste produse vin de la guvern si din fondurile europene si sunt distribuiti consiilor judetene care prin licitatie incheie contracte cu furnizorii. Castiga cel care da pretul cel mai mic. Iar asta inseamna calitatea cea mai proasta.

Copiii Romaniei, hraniti cu cele mai ieftine produse
Anul acesta pentru un copil se aloca 1 leu si 17 bani pe zi adica 30 de bani pentru un corn si 70 de bani pentru lapte. In total o suta de milioane de euro, intr-un an. Nimeni nu se intereseaza insa cat de incantati sunt copii de produsele primite.

La o scoala din Alba Iulia, o data la 2 saptamani, cornul e inlocuit cu biscuiti. „Pe aia ii mai mancam”, spune un elev. „Laptele e forte prost. De multe ori am avut indigestie de la el. Si nici catelul nu il mananca. Cornul, chiar daca mi-e foame nu il mananc. E paine. Prefer sa mai stau o ora si sa rabd sa ajung acasa”. La clasele mai mici, produsele au un palid succes. „Eu stiu ca laptele acesta este lapte praf. Si nu-l mananc”. Aproape toti si-ar dori insa fructe.

In 2009, un studiu realizat la solicitarea guvernului vorbeste despre calitatea proasta a produselor livrate copiilor: cornul este "paine goala" era calitatea lui variaza de la proasta la sub orice critica. Si despre lapte se arata ca ar trebui inlocuit si cu alte produse lactate, pentru a varia meniul. Au trecut 6 ani de la realizarea studiului si nimeni n-a miscat un deget pentru a imbunatati situatia.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale