De ce a devenit Defileul Jiului un uriaş şantier. Peştii ar urma să urce pe scări de beton

Cristian Stoiculescu este părintele fondator al Parcului Naţional Defileul Jiului, fiind preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului. Spune că acelaşi Guvern care a dat hotărâre pentru centralele de pe Jiu, a dispus, prin altă hotărâre, ca zona să devină protejată.

Şeful administraţiei Parcului s-a alăturat ONG-urilor, în filmuleţe prin care s-a încercat o mobilizare în mediul online, în speranţa că se vor opri escavatiile din munte şi albia râului. A fost iniţiată o petiţie, iar asociaţia WWF şi o compania privată au întocmit hărţi 3D, pentru a arăta modul brutal în care şantierul a afectat Jiul de-a lungul anilor.

Tăvălugul şantierului nu s-a oprit nici în 2010, la recomandarea administratorilor parcului, nici în 2016, pe vremea guvernului Ciolos, când inspectorii Gărzii de mediu au mers în control şi au stabilit a trebuie făcut un studiu de impact. Este o dovadă că nu ştie stânga ce face dreapta, când vine vorba de statul român, La mijloc sunt 150 de milioane de euro, din banii noştri, ai tututor."

Citește și

România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018

Mihai Goţiu, senator: "Nu este posibil să se cheltuie atâţia bani, pentru a distruge Valea Jiului, în condiţiile în care se ştia că nu se pot cheltui aceşti bani."

În 2003, fostul ministru al Industriei, Dan Ioan Popescu mergea să inspecteze lucrările. Hotărârea pentru începerea investiţiei de pe Jiu a fost adoptată în Guvernul Năstase, iar fostul ministru Popescu a semnat nota de fundamentare care a stat la baza acestei hotărâri. Au făcut parte din acelaşi partid, al cărui membru este şi fostul preşedinte de Consiliu Judeţean, de la Gorj.

Dan Ioan Popescu a activat în guvernul de dinainte de 1989, când a coordonat companii de comerţ exterior, prin care Securitatea derula afaceri în străinătate. Una dintre acestea este "Romelectro" pe care o găsim şi în contractul pentru Investiţia pe Valea Jiului. Toate hidrocentralele din România au fost proiectate de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, ISPH. O firmă stăpânită de fostul ministru deţine 65 % din institutul de proiectări hidro, iar fiul lui Dan Ioan Popescu este chiar directorul general al ISPH, păstrătoarea planurilor şi proiectelor din sistemul hidroenergetic românesc.

Biologul Călin Dejeu, cel care sesizează de ani de zile instituţiile statului ca proiectul nu este construit legal, spune că a citit atent documentaţia din 2003 şi că până şi acel acord de mediu iniţial, de care se prelaveaza azi autorităţile, şi-a pierdut demult valabilitatea. "Acordul de mediu îşi pierduse valabilitatea din iunie 2007. În documentaţia pe care s-a emis, scrie pe prima pagină, scrie că perioada de execuţie este iunie 2003 - mai 2007. Perioada de execuţie este un element esenţial al evaluării de mediu."

Am mers şi la fostul preşedinte de Consiiu Judeţean Hunedoara, Adrian Nicolae David, în prezent angajat la primăria Petroşani, pentru că a doua autorizaţie, emisă în 2016, poartă semnătura sa. "Eu ca preşedinte de consiliu şi echipa care am coordonat această lucrare nu avem ce să ne reproşăm pentru că am lucrat strict pe lege."

"Ultima autorizaţie pe Hunedoara de exemplu, la care am avut acces la informaţie, e ilegală şi pentru că nu a avut certificat de urbanism" , spune Călin Dejeu

Adrian Nicolae David: "Ce ne dorim, ne dorim o ţară independenta energetic, sau ne dorim o ţară care să atragă prin biodiversitate şi printr-un mediu integru? Asta trebuie să ne răspundă guvernul."

Astăzi responsabilii îşi pasează răspunderea, în timp ce, la cele două obiective lucrările au continuat chiar şi după după decizia definitivă a Înaltei Curţi, unde judecătorii au decis că ambele autorizaţii să fie anulate.

Paznicii de la şantier nu vor ca cineva să filmeze obiectivele, iar la vederea camerelor de filmare, muncitorii au fost trimişi rând pe rând, acasă. Lucrătorii recunosc că abia în al doisprezecelea ceas, constructorul încearcă să dreagă busuiocul amenajând nişte scări pentru peştii de pe Jiu, prin care aceştia să urce în amonte, iar beneficiarii să demonstreze că respectă legislaţia europeană.

De la Consiliul Judeţean am aflat că ar fi vorba doar de câteva lucrări de conservare în la cele două centrale, pentru ca echipamentele şi şantierul să nu fie puse în pericol. Şeful de la Hidroelectrica susţine că astfel de proiecte nu trebui oprite, pentru că e vorba de energie verde, nepoluanta, iar cele două amenajări au efecte pozitive.

Bogdan Badea, director general Hidroelectrica: "Investiţiile Hidroelectrica sunt investiţii în energie verde, de fiecare dată, în jurul acestor obiective s-a dezv zona turistic, numai din taxe şi impozite un milion de euro s-au dus către cele doua consilii judeţene. E o investiţie importantă, vorbim de o putere de 65 de megawaţi,”

Şi, ca la orice proiect românesc care stagnează şi înghite fonduri colosale, şi în acest caz, pe Valea Jiului se vorbeşte despre anumiţi "beneficiari", care ar fi primit din belşug, cu dedicaţie, materiale de construcţii de la şantier. Filmaţi pe ascuns, paznicii lucrării vorbesc despre betoniere care luau zilnic drumul staţiunii gorjene Rânca. "În loc să ducă betoanele prin galerie, se duceau pe la mama dracu’ prin Rânca pe la şefi şi ingineri, s-a făcut un cartier şi şi-au făcut vile. Toţi au acolo cabane”.

Mihai Goţiu, senator: "O să le solicit colegilor de la putere, că văd că se poartă, o comisie de anchetă, trebuie să vedem cum a fost posibil, în ciuda tuturor evidentelor, şi a prevederilor pe plan naţional, cum a fost posibil ca un asemenea proiect să continue şi să pompeze bani în el. Cred că asta e un subiect real al unei comisii de anchetă."

Şi în tot acest scandal aberant, şefii din Hidroelectrica nu exclud desfiinţarea întregii investiţii, când e aproape terminată. Bogdan Badea, director general Hidroelectrica: "Evident că nu putem să nu luăm în calcul un asemenea risc, cred sincer că nu putem concepe că o astfel de investiţie, într-un astfel de stadiu de investiţie poate fi pur şi simplu abandonată."

Întâmplător sau nu, ulterior deciziei instanţei, Hidroelectrica a postat pe portalul de achiziţii publice un anunţ. Cumpără cu 3,6 milioane de lei, poliţe de răspundere profesională civilă pentru membrii consiliului director inclusiv preşedinţi, cu un maximum de 50 de milioane de euro despăgubire, în caz de management defectuos.

În cazul de la Jiu, singura modalitate ca investiţia să fie finalizată este obţinerea unor noi autorizaţii de construcţie. Iar asta ar însemna practic ca proiectul să fie supus la un test după standardele actuale de mediu. Însă, în legislaţia actuală, asta ar fi imposibil, fiind vorba de un râu protejat.

Decebal Sulea, fost director Hidroelectrica Gorj: "Dacă nimeni nu înţelege că astea trebuie făcute, să nu le dărâm, cred că ne împuşcă lumea!"

Cătălina Rădulescu avocat ONG de mediu: "Poate erau alte modificări, poate se făcea altfel, poate nu mai continua deloc…au mutat amplasamentul"

Ne facem cunoscuţi în lume cu imaginea unor munţi plini de conducte, iar factura pentru astfel de fotografii sinistre, e tot mai scumpă.

Mihai Goţiu, senator: "Abuz, inconştienţă şi bătaie de joc la adresa naturii, a localnicilor, la adresa tuturor cetăţenilor care vor trebui să asiste la această distrugere."

Statul roman are în palmares, pe Valea Jiului, încă o ctitorie făcută… să zacă. O investiţie oprită în instanţă, acolo unde primat legea, nu interesul energetic şi frenezia de a construi hidrocentrale.

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB