Bucuresti, in topul celor mai prafuite capitale. Cum ar trebui, de fapt, sa arate un santier in mijlocul orasului
Bucurestiul este una dintre cele mai prafuite capitale europene, in conditiile in care intr-un an se aduna 400 de tone de praf pe kilometru patrat.
Din cauza santierelor lasate de izbeliste si a asfaltarilor facute haotic, masinile si casele sunt pline de praf, dar si plamanii nostri. Luati la intrebari, constructorii spun ca nu au timp sa vorbeasca despre aceste probleme, iar autoritatile care trebuie sa protejeze oamenii ne cer rabdare.
Pe bulevardul Camil Ressu, din Capitala, un sant lung de 900 de metri a fost sapat acum 3 luni. Lucrarea trebuia incheiata in octombrie. In fiecare zi, locuitorii din zona sunt exasperati de praful pe care il respira si care le intra in case. Si pe buna dreptate.
Firma care se ocupa de lucrare, Pro Fortuna, ar fi trebuit sa se asigure ca nu polueaza cu praf si moloz.
Constructorul ar trebui fie sa acopere gramezile de moloz temporar, fie sa le depoziteze in containere ca sa se asigure ca nu se imprastie. In plus, ar trebui ca atunci cand este uscat afara sa ude constant sursele de pamant sau nisip, daca face lucrari in asfalt.
Nu se intampla asta, iar praful ajunge in plamanii locuitorilor si murdareste totul in jur. Seful de santier nu a avut o explicatie pentru prelungirea lucrarilor.
Muncitorii de pe santier stiu insa care este ritmul de lucru: "Se termina la primavara. Abia jumatate s-a facut."
Alt sector, aceeasi problema. Pe Drumul Sarii, de patru zile firma Strabag asfalteaza o bucata de drum. Lucreaza doar noaptea, insa nici aici muncitorii nu au luat vreo masura ca praful sa nu ajunga in casele oamenilor.
Reprezentatul firmei Strabag nu poate da lamuriri.
Dragos Ene, reprezentant Strabag Romania: "Avem un birou de presa la care va da cineva toate detaliile."
Biroul de presa este in Austria si ne-a comunicat ca: "Firma Strabag depune toate eforturile pentru a limita efectele negative asupra riveranilor. In ciuda acestor eforturi, emisiile de praf nu pot fi evitate, de aceea apelam la intelegerea dvs."
Care ar fi efortul depus de firma pentru a nu polua aerul? Niciunul, raspund locuitorii din zona. Nu au fost instalalate plase de praf si nici nu este udat in permamenta locul interventiei.
Culmea este ca Administratia Strazilor, beneficiarul lucrarii, crede ca oamenii trebuie sa indure.
Alin Vieru, director adjunct Administratia Strazilor Bucuresti: "Trebuie si dumnealor sa inteleaga ca pentru a reusi sa avem un oras asfaltat si fara gropi cu totii trebuie sa facem cateva... Sa fim de acord cu treaba asta, sa facem sacrificii."
Cu toate ca locutorii ar trebui sa fie protejati, ei sunt cei sacrificati, iar autoritatile nu par sa stie pe cine reprezinta in relatia cu o firma care presteaza un serviciu pentru comunitate.
Asa a ajuns Bucurestiul pe locul 8 in topul celor mai prafuite orase din Europa. Valorile de pulberi de praf sunt depasite zilnic, iar Uniunea Europeana ne-a avertizat sa rezolvam problema. Altfel, vom ajunge sa platim 1,7 milioane de euro amenda.
