Aplicaţia "Inspectorul pădurii", care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi

Justificarea a fost că lucrează la altele noi, performante. O măsură care îi ajută din plin chiar pe hoții de păduri. În Argeș, de exemplu, se taie și se taie păduri ilegal. Autoritățile știu, dar nu fac mare lucru. 

De-a lungul anilor mai multe poveşti pe care le-am prezentat la "România, te iubesc!" au ajuns pe masa anchetatorilor. În munţii Buzăului şi Covasnei, în 2011, omul de afaceri Gheorghe Ceteraş a reuşit să pună mâna pe mai bine de 10 mii de hectare de pădure.

Povestea e pe cât de simplă, pe atât de penală. Înainte de comunism Societatea Forestieră Anonimă Ardeleană deţinea în Buzău şi Covasna pădure. Societatea se împrumuta la stat şi gajează cu pădurea care intră în proprietatea statului în baza datoriei în 1948. După Revoluţie urmaşii fostului director al societăţii, profitând de proasta legislaţie de la noi, cer fără drept întreaga suprafaţă deţinută de fosta Societate.

Pe fir intra Gherorghe Ceteraş care cumpără drepturile litigioase de la presupuşii moştenitori şi cu ajutorul silvicultorilor, al autorităţilor locale şi judecătorilor pune mâna pe 10 mii de hectare de pădure. Le vinde imediat.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

"- În jur de 40 de milioane de euro a fost tranzacţia.

- De ce aţi dat-o aşa de repede?

- Din motivul că legislaţia din România şi...văzând reportajul de la România, te iubesc! referitor la jaful ce se face in pădurile din România, nefiind în domeniu, m-am hotărât să vând. Să nu fiu implicat în jafurile din pădurile din România. "

Se întâmpla în 2013. Abia in 2015 Ceteraş a fost arestat. Iar anul acesta a fost condamnat în prima instanţă la 10 ani şi 8 luni de închisoare. Alături de el, foşti prefecţi de Buzău, un judecător şi mai mulţi silvicultori au fost condamnaţi la ani grei de închisoare pentru retrocedarea pădurii de pe munţii Buzăului.

Pentru pădurea din Covasna dosarul încă este blocat la DNA Braşov, iar statul încearcă acum să recupereze întreaga suprafaţă de pădure. Şi astfel de cazuri sunt multe.

Sute de mii de hectare au fost retrocedate ilegal. Alte sute de mii de hectare sunt în litigiu şi avem şi acum peste 200.000 de hectare de pădure nepăzită.

Acolo, de fapt, pădure nu mai există. Ani la rând am cerut schimbarea legislaţie care să pedepsească tăierile masive ca atentat la siguranţa naţională. Politicienii au pasat de la unul la altul aceasta cerere. La instalarea preşedintelui Iohannis în funcţie l-am întrebat dacă este de acord cu această prevedere.

Klaus Iohannis, preşedintele României: "Personal consider că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională."

Propunerea a ajuns în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar apoi în Parlament. În 2016, legea siguranţei naţionale a fost modificată şi de atunci, teoretic, pentru apărarea pădurilor pot interveni toate instutiile care apără statul. Practic însă, lucrurile în teren nu stau aşa. Încă nu s-au dat norme de aplicare a legii pentru că parlamentarii noştri sunt ocupaţi cu alte probleme.

Spre exemplu acum jandarmii pot sa opreasca camionele cu lemne doar pe drumurile forestiere. Daca ca intrat în sate sau pe drumurile comunale nu mai intra în atribuţia lor. Abia acum, actualul ministru al pădurilor se organizează.

România are în acest moment 6.405.814 hectare de pădure. Asta înseamnă că puţin peste 27% din suprafaţa ţării este acoperită de păduri, sub media europeană care este de 32%. În 2016, în programul de guvernare, PSD promitea că prioritatea zero în materie de politica de mediu va fi protejarea fondului forestier şi că va creşte considerabil suprafeţele împădurite, dar nu s-a întâmplat.

Promitea şi că va îmbunătăţi sistemele de monitorizarea pentru tăierile şi transportul lemnelor, că va monta scannere pentru evaluare volumului din camioane şi va îmbunătăţi sistemul "radarul pădurilor". Nici aceste promisiuni n-au fost realizate până acum. Ba mai mult, aplicaţia Inspectorul pădurii, prin care oricine avea acces la informaţii despre ce se întâmplă în păduri a fost blocată.

Inspectorul pădurii a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen. De pe orice aparat cu acces la internet poţi să vezi unde se taie, cine şi cât taie şi cine transportă. Din păcate de mai bine de un an sistemule nu funcționează. O măsură de care se bucura din plin hoţii de păduri.

Aplicaţia "Inspectorul pădurii" a fost gândită de Bogdan Micu, în 2016, în timpul guvernului tehnocrat. Cu ajutorul ei oricine putea să vadă "trasabilitatea lemnului". Ba mai mult, sistemul lansa şi alarme în locurile în care pădurea dispărea.

În 2017, guvernarea PSD, a oprit funcţionarea aplicaţiei.

Anul trecut, AleX Dima l-a întrebat pe ministrul pădurilor Doina Pană despre soarta site-ului "inspectorul pădurii".

"Funcţionează, însă, nu se mai ocupă nimeni de el, sub aspectul ca firma care trebuia de fapt îl testa".

Doina Pană susţinea atunci că ministerul în colaborare cu Serviciul Roman de telecomunicaţii speciale lucrează la o nouă aplicaţie.

O idee bună care putea să salveze păduri. Guvernanţii au oprit-o şi au găsit calea să mai toace nişte bani.

Ioan Deneș, ministrul Pădurilor: "Am alocat o sumă de un milion de lei necesara achiziţionării echipamentelor hard de ultima generaţie care să permită dezvoltarea şi functionarea noilor programe".

Prin urmare, până cel puţin la mijlocul lui 2019, aplicaţia prin care oricine poate urmări ce se întâmplă în păduri nu funcționează. Iar de asta profita hoţii de lemne.

Valea Topologului, judeţul Argeş. Pe acest drum în fiecare zi coboară camioane încărcate cu lemn, mare parte tăiat ilegal. Aici au pădure proprietari privaţi, obşti şi statul roman.

La orice oră din zi ai trece prin acest loc îţi ies în cale camioane cu lemn. Drumul se întinde printre munţi pe mai bine de 20 de kilometri. De sus, imaginile dau mărturie despre jaful care se săvârşeşte pe acesta vale. Dintr-o dată o maşină fără numere de înmatriculare ne iese în cale.

Gheorghe Gheorghe este pădurar.

De-o parte şi de alta drumul este plin de lemne pregătite pentru încărcarea în camioane. În cele din urmă, la capătul drumului găsim o adevărată aşezare înconjurată de buşteni şi pe pădurarul Gheorghe.

Silvicultorul susţine că arborii au fost puşi la pământ pentru că au fost atacaţi de insecte.

Pădurea aparţine unui proprietar privat. Şi aici aceeaşi poveste. Se face curăţenie. Locul arată însă că după bombardament. Un dezastru.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"