”Eu sunt persoana din imagini”. Reacția elevilor la transformarea unui fost dependent
O SUPRADOZĂ DE INCONŞTIENŢĂ III. Sunt copii care odată deveniţi dependenţi, ei au nevoie de terapie. România nu are însă nici măcar un centru pentru minori, în care să fie internaţi, consiliaţi şi recuperaţi.
Părinţilor li se spune să îi ducă la spitalele de psihiatrie, care tratează dependenta fizică, şi mai puţin pe cea psihică.
Mai există câteva centre de zi ale Agenţiei Naţionale Antidrog, unde însă listele de aşteptare sunt lungi, pentru că acolo ajung şi adulţii dependenţi. Alte ţări au sanatorii moderne, în care minorii sunt izolaţi şi ajutaţi cu programe eficiente să scape de adicţie. Ar fi trebuit să avem şi noi aşa ceva.
Doar ca la noi sunt imobile care zac şi nu au funcţionat niciodată, deşi responsabilii statului au investit bani frumoşi în ele.
La noi deţinerea de droguri pentru consum poate fi pedepsită cu ani de închisoare, fiind pe acelaşi palier cu vânzarea, adică traficul, chiar şi în cazul cannabisului.
Pe elevi nu îi mai sperie demult pericolul drogurilor, nici legislaţia înăsprita de-a lungul timpului. Alta e povestea în cazul în care, în faţa ochilor, le este adusă o informaţie mult mai şocantă din gura celor prinşi în haosul drogurilor.
Suntem la un liceu privat din Bucureşti şi în faţa copiilor de 14 ani se afla Iosif Teterlea.
Iosif Teterlea: "Vreau ca voi să îmi spuneţi, gândiţi-vă bine, uitându-vă la imaginea asta, e vorba de o persoană, care era sub influenţa drogurilor, şi să îmi spuneţi după, dacă îl consideraţi un exemplu, pe respectivul din filmare".
"E vreunul care şi-ar dori aşa ceva? Să ajungă să fie în centrul atenţiei celor din jur. Eu sunt persoana respectivă. Eu eram, eram în Craiova, în faţa unui bar de noapte, vedeţi eram dezbrăcat acolo, vedeţi şi voi ce eram, eram batjocura lor. În filmul respectiv nu aveam tricou şi îmi aduc aminte că l-am vândut pe 5 lei şi eu aveam nevoie de 10 lei ca să îmi iau un joint", le spune Iosif.
Aşa îşi începe povestea, cu lux de amănunte. Se emoţionează, rememorând stările urâte, din trecut.
Iosif Teterlea, fost consumator: "Eu nu m-am născut într-un mediu de genul, cum aţi văzut, m-am născut într-o familie cumsecade, am avut părinţi buni, exemple, părinţii mei nu au consumat nici măcar tutun, la mine în familie nu s-a consumat alcool în exces. Eram cu un văr de-al meu, am început să fumăm, el nu a continuat, făceam şi sport atunci, baschet, eu am continuat şi cam asta făceam."
Copiii din faţa lui afla şi că şi-a târât cu el toată familia în iadul drogurilor.
Iosif Teterlea: "Părinţii mei au început să fie într-o co-dependenta. Aveau parte de aceleaşi experienţe pe care le aveam eu, numai că ei nu consumau droguri. Dacă mie îmi lipseau lucruri, au început să le lipsească şi lor. Tatăl meu a fost dat afară de la locul de muncă, pentru că îi furăm banii pentru clienţi şi apoi pentru că era obosit, pierdea nopţile ba să stea cu mama, ba să mă caute pe mine prin oraş."
Le mai spune ca dependentă nu înseamnă altceva decât să îţi dea peste cap toată viaţa şi să te rupi de toţi cei dragi.
"Ajungeam acasă, mama a ajuns să îngenuncheze, să mă implore, te rog nu mai pleca, nu mai pleca. Am avut daţi în care am lovit-o, am un frate cu 10 ani mai mic decât mine, dacă eu aveam 15 ani, 16 ani, mama îmi povesteşte acum că el avea 5 ani şi se ruga la Dumnezeu, Doamne dă-ni-l pe Iosif înapoi. Şi nu îl puneau părinţii, era propria lui iniativa. Şi gândiţi-vă sunteţi la şcoală, un copil de 5 ani, poate să fie un război în jurul său şi el nu vede, se joacă cu maşinuţele, dar el vedea. El vedea cum eu am început zi după zi după zi.""
Vorbele lui Iosif au un puternic impact asupra copiilor, e povestea de viaţă a unui om care oferă multe detalii cu impact emoţional.
Geo, copil: "În afară de etnobotanice, ai fumat şi ceva mai greu?"
" - Da, şi marijuana şi haşiş.
- Şi care a fost cel mai naşpa?
- Cele mai grele au fost etnobotanicele. Eu garantez că dacă ar fi fost, eu m-as fi drogat şi cu heroină. Pentru că ajunsesem la un stadiu, nu mă mai opream. Suflatul în pungă, cu adeziv în pungă. Şi îmi ziceam nu o să pun eu gura niciodată pe aşa ceva şi ajunsesem de suflam până mi se lipeau buzele. Atât eram de drogat…"
Încet, încet, şi copiii din faţa lui încep să se deschidă, să nu se ferasca să pună întrebări concrete, discuţii din anturajul lor.
Ministrul Educaţiei promite în 2019 eliminarea normei de predare în şcoală pentru consilierii angajaţi la unităţile de învăţământ.
Acestia ar avea astfel mai mult timp să afle problemele elevilor, să se apropie de ei şi să îi ajute, fără să mai fie nevoiţi să ţină diverse ore de curs, cum se întâmplă în prezent. Rămâne de văzut dacă măsura, odată adoptată, va atrage psihoterapeuţi specializaţi pe problemele copiilor.
În teorie, toate unităţile de învăţământ de la noi trebuie să aibă psihologi, care ar trebui să comunice în permanentă cu diriginţii şi profesorii, şi totuşi consumul creşte. Sunt tot cadre didactice, nu specialişti din afara şcolii, profesionişti care să abordeze din timp, probema drogurilor.
"- Ce crezi tu că ar trebui să facă profesorii mai mult?
Lucian: - Cred că având în vedere că acum copii de 11-12 ani ajung să decidă în fata drogurilor dacă să facă sau nu, ar trebui să fie educaţi bine cum să facă alegerea asta. Eu nu am ştiut şi sunt mulţi copii. Nu e suficient să îi spui că drogurile nu sunt bune? Nu e suficient."
Copiii nu învaţă nici în familie, nici în şcoala ce înseamnă cu adevărat drogurile.
Iată aceste imagini surprinse asta vară de camerele exterioare ale unei firme, în cartierul Manastur, din Cluj. Ziua în amiaza mare, vedem un grup de copii gălăgioşi, la parterul unui bloc.
Doi dintre copii, ceva mai măricei, dar care nu par să aibă mai mult de 12 ani, încep să îşi prepare ţigări. Încep să le fumeze şi apoi, ATENŢIE, să le paseze şi copiilor mai mici.
Unii dintre cei care le încearcă nu par să aibă mai mult de 7-8 ani, iar pe filmare se vede că sunt afectaţi de fumurile trase. Sunt mici, prea cruzi să îşi dea seama de pericol.
Proprietarii imaginilor le-au făcut publice în speranţa că părinţii îi vor recunoaşte, iar autorităţile se vor implica, pentru a opri fumatul de ţigări dubioase în zonă.
În mod normal în astfel de cazuri ar trebui să se sesizeze şi cei de la Protecţia Copilului, să facă anchetă în zonă, având în vedere că e vorba de minori nesupravegheaţi, care ajung într-o situaţie periculoasă pentru sănătatea lor. Cine ştie câţi dintre micuţii filmaţi asta vară nu au ajuns deja dependenţi de ţigările băgate sub nas, la joacă.
La Cluj funcţionează un centru privat pentru dependenţa de droguri. A fost înfiinţat cu fonduri europene, în 2014, de către un medic roman, care a profesat mulţi ani în Germania.
În clinica sunt internaţi laolaltă şi dependenţii de droguri, şi cei de alcool. Programul durează între 6 luni şi un an, dar pacienţii trebuie să revină ulterior şi la şedinţe de terapie post reabilitare, încă un an. Specialiştii lucrează intens cu ei exerciţii prin care să le crească încrederea în sine.
Terapia da rapid rezultate. Încă din a doua zi de program, o tânără de 19 ani, care se internase împreună cu mama ei, poate recunoaşte în faţa tuturor că e dependentă de droguri, iar consumul a început în şcoală. Le spusese specialiştilor, însă nu şi mamei, care a internat-o văzând că fata are atacuri de panică urmate de crize de isterie.
O cură poate costa şi o mie de euro pe lună, la centrele private dar chiar şi aşa, cererea e mare. Doctorul Marghitas spune că îi vin pacienţi şi de la Constanta, Bucureşti şi Timişoara, aşa că mai nou, a cumpărat o proprietate izolată, cu 10 hectare, la 60 de kilometri de Cluj. O fostă pensiune care a dat faliment, şi unde medicul va înfiinţa la sfârşitul anului un al doilea centru, cu 80 de locuri, o comunitate terapeutică, pe modelul din vestul Europei.
Consumul trebuie înlocuit cu multă activitate fizică şi psihică, adolescentul în terapie trebuie ţinut ocupat de dimineaţă până seara. Statul roman şi-a asumat că va face asta pentru minori, în centre pe care se laudă că le va deschide încă din 2010, pe când acelaşi stat permitea în România magazinele de etnobotanice.
În comuna Mica, lângă Cluj, nici în prezent nu funcţionează un spaţiu destinat iniţial pentru dependenţă de droguri.
Noi şefi fac promisiuni de parteneriate cu asociaţiile din domeniu, care să vină cu specialişti.
Am cerut un punct de vedere şi de la ministrul Sănătăţii. Sorina Pintea cunoaşte bine fenomenul drogurilor la adolescenţi, mai ales că însuşi fiul ei a fost condamnat în 2012 la 6 ani cu executare, pentru că a făcut trafic de droguri.
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: "Eu l-am luat pe fiu-miu şi l-am dus pe la şcoli, să povestească experienţa lui. Trebuie făcută o campanie door to door…"
Avem copiii care lasa din mâna trotineta ca să încerce prima ţigară cu etnobotanice. Avem adolescenţi care fumează nederanjaţi, în faţa şcolii, sau care şi le prepara, în bancă, în timpul orelor. Avem profesori şi mulţi alţi responsabili care nu vor să recunoască un flagel care ne acaparează copiii, iar ei înţeleg prea târziu ce li se întâmplă.
"Drogurile îţi ard viitorul, ţi-l ard la propriu…chestiile alea nu trebuia să le încerc niciodată, nici măcar să le gândesc!"
Copiilor şi adolescenţilor le e livrata o imagine deformată, învechită, despre droguri noi, care invadează societatea românească. Nu sunt informaţi corect despre riscuri, iar cei care se avântă pe panta drogurilor se trezesc singuri şi fără ajutor. Autorităţile se laudă de două decenii doar cu strategii pe hârtie, în timp ce dependenţii văd numai uşi închise şi drumuri fără ieşire.
Lucian: "Ai neapărată nevoie de un cadru, ai neapărată nevoie de un cadru în care să investi să trăieşti altfel".
Prevenţia şi tratamentul rămân la stadiul de teorie, guvernanţii prefera să pună prosopul pe ţambal. Drogurile există peste tot în lume, traficul şi consumul nu pot fi stopate. Însă noi avem generaţii întregi de tineri pe care nici statul, nici şcoală şi nici familia nu ştiu şi nici nu vor cu adevărat să îi pună în gardă, să îi consilieze şi să îi trateze.
Lupta cu drogurile e doar un fum în ochi, care maschează destine prăbuşite.
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, droguri, Rares Nastase, te iubesc,
Dată publicare:
22-02-2019 15:57
.webp)
