Apele Române clarifică situația „fisurilor” de pe barajul Paltinu: „Nu există pericol pentru populație sau infrastructură”
„Apele Române” precizează că urmele de pe barajul Paltinu din fotografii nu reprezintă o fisură activă și nu pun în pericol populația sau infrastructura din aval.
”Fotografiile arată urme verticale şi oblice de culoare închisă şi discontinuităţi fine la suprafaţa paramentului aval. În primul rând, este esenţială corelarea acestor imagini cu condiţiile hidraulice din momentul realizării lor. La data menţionată în postare, nivelul apei în acumulare era la cota aproximativ 632 metri, în timp ce coronamentul barajului este la coata 654 metri. În aceste condiţii, urmele vizibile nu pot fi atribuite, în mod simplist, unei „infiltraţii din lac” la cote înalte, determinată de presiunea hidrostatică a acumulării până aproape de coronament. Aspectele observate sunt compatibile, cu probabilitate ridicată, cu fenomene de umectare şi scurgere superficială generate de precipitaţii, zăpadă topită, condens şi evacuări controlate ale apelor meteorice ori ale drenajelor de pe coronament şi din infrastructura aferentă”, precizează Administraţia Naţională ”Apele Române” în urma publicării în spaţiul public a unor fotografii şi a unor interpretări care susţin existenţa unei „fisuri pe toată înălţimea barajului” Paltinu, cu orientare aproximativă la 45° şi cu posibile implicaţii de tip torsiune, precum şi în urma comentariilor privind istoricul lucrărilor din zona versantului stâng şi presupusa gravitate („fatală”) a fenomenului.
Administraţia Naţională „Apele Române” precizează, referitor la clarificările tehnice transmise, că sunt bazate pe evaluare inginerească şi pe datele reale de exploatare ale construcţiei.
Conform ANAR, astfel de scurgeri se pot concentra pe trasee preferenţiale, determinate de rugozitatea betonului, de rosturi tehnologice, de zone cu permeabilitate superficială uşor diferită sau de elemente constructive care colectează şi dirijează apa. În timp, aceste trasee se evidenţiază prin depuneri şi patină, ceea ce poate crea impresia unei „fisuri continue”, deşi, în realitate, este vorba despre o urmă de curgere sau despre o discontinuitate superficială stabilizată.
„Afirmaţiile de gravitate extremă”
Afirmaţia potrivit căreia orientarea la 45° ar demonstra apariţia unor eforturi de torsiune este calificată de ANAR drept ”o extrapolare teoretică improprie”.
”Modelele de rupere la torsiune cu plane la 45° sunt valabile pentru eprubete simple de laborator şi pentru elemente structurale subţiri, nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, care funcţionează într-o stare tridimensională complexă de tensiuni, dominată de compresiune şi de transferul eforturilor către versanţi. În mod practic, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu se stabileşte dintr-o fotografie, ci din corelarea măsurătorilor instrumentale, a inspecţiilor şi a evoluţiei în timp a eventualelor discontinuităţi. În prezent, datele curente de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobişnuite de tip torsiune”, argumentează ANAR..
Referitor la afirmaţiile care califică fenomenul drept „fatal” sau care sugerează o avarie iminentă, Administraţia Naţională ”Apele Române” menţionează că, din imaginile prezentate, nu rezultă elemente specifice unei degradări structurale active, cum ar fi deschideri semnificative ale fisurilor, deplasări relative ale zonelor de beton, exfolieri, spalling, pierderi de material sau zone de beton pulverulent.
”Afirmaţiile de gravitate extremă, formulate fără date instrumentale şi fără o inspecţie tehnică realizată conform procedurilor, pot induce nejustificat îngrijorare în rândul populaţiei şi nu reflectă realitatea tehnică a comportării construcţiei”, avertizează ANAR.
În ceea ce priveşte comentariile potrivit cărora urme similare ar fi fost fotografiate şi în anii anteriori, inclusiv în jurul anului 2010, ANAR susţine că ”acest element este, paradoxal, un argument de stabilitate, nu de pericol”.
”O avarie structurală activă nu rămâne neschimbată pe durata a 10–15 ani; ea evoluează, se deschide, se ramifică, produce degradări locale sau modifică parametrii de comportare ai construcţiei. Persistenţa unui aspect vizual similar pe intervale mari de timp indică, în mod tipic, fie urme de curgere superficială recurente, fie discontinuităţi superficiale vechi, stabilizate, fie particularităţi de textură/patină ale betonului”, explică ANAR.
În ceea ce priveşte referirile la existenţa unor probleme istorice în zona versantului stâng, ANAR menţionează că, într-adevăr, la unele lucrări hidrotehnice pot exista intervenţii şi remedieri istorice, inclusiv în primele decenii de exploatare.
”Totuşi, simpla invocare a unui istoric de lucrări din perioada 1976–1982 nu demonstrează o legătură directă cu imaginile actuale şi nu justifică automat concluzia unei avarii. Legătura, dacă ar exista, se stabileşte exclusiv prin investigaţii geotehnice şi structurale, prin examinarea zonelor de contact şi prin interpretarea datelor instrumentale în timp. În prezent, nu există elemente care să indice reactivarea unor fenomene cu potenţial de afectare a siguranţei”, transmite instituţia.
Cum se verifică starea unui baraj
Administraţia Naţională „Apele Române” precizează că evaluarea siguranţei unui baraj nu se bazează pe analogii simplificate sau pe interpretări vizuale izolate, ci pe un ansamblu de activităţi tehnice: inspecţii periodice, urmărirea comportării în timp, verificări ale sistemelor de drenaj şi ale colectării apelor meteorice, precum şi monitorizare instrumentală, în conformitate cu reglementările aplicabile.
Ori de câte ori apar sesizări publice, acestea sunt tratate cu responsabilitate şi sunt verificate în cadrul competenţelor tehnice, astfel încât concluziile comunicate să fie susţinute de date, nu de presupuneri.
”În concluzie, urmele din fotografiile apărute în spaţiul public nu constituie, prin ele însele, dovada unei fisuri structurale active şi nu indică un risc pentru populaţie sau pentru infrastructura din aval. Barajul Paltinu funcţionează în condiţii de siguranţă structurală, iar instituţia va continua monitorizarea permanentă şi va comunica transparent, atunci când este cazul, informaţii verificate, pentru a preveni interpretările eronate şi alarmarea nejustificată. Administraţia Naţională „Apele Române” încurajează informarea responsabilă şi reafirmă că siguranţa construcţiilor hidrotehnice este tratată cu maximă rigoare tehnică şi instituţională”, este mesajul ANAR.
