20% din președinții de secții de votare s-au retras înainte de referendum. Intră rezervele
Unul din 5 preşedinţi de secţii de votare s-a retras din funcţie. Valul de plecări are loc cu două zile înainte de Referendumul pentru familie şi, potrivit Autorităţii Electorale Permanente, este vorba despre cel puţin 4 mii de persoane.
Oficialii dau însă asigurări că au rezerve şi că nu vor fi probleme în zilele votului.
Pentru că a îndrăznit să întrebe în şedinţa publică de la Ministerul de Interne ce poate să facă dacă are 20 de secții fără președinți, prefectul județului Vrancea a fost certat de Carmen Dan.
Prefect Vrancea: "Doamna ministru, în momentul de faţă mai suntem în procedura de înlocuire pentru 20 de secţii de votare. Ne gândeam dacă nu s-ar putea gândi o procedură legală pentru a se crea nişte rezerve.”
Carmen Dan: ”Vreau să vă uitați puţin mai atent în legislaţie şi o să vedeţi că n-aţi avea de ce să vă temeţi.”
Situaţia a fost detaliată de vicepreşedintele Autorităţii Electorale, Marian Muhuleț.
Marian Muhuleț: "Înlocuirea se va face chiar şi în ziua votării, chiar pe 6 sau pe 7, şi cu celeritate de către preşedintele tribunalului, care are suficienţi oameni la dispoziţie. Acum că îi găseşte, că nu, şi sunt indisponibili, face înlocuirea cu cine este disponibil la momentul acela."
Pentru că procedura poate dura mai mult decât la alegerile politice, numirea fiind făcută de tribunal, secţia de votare va fi închisă cât timp nu are preşedinte. Îngrijorarea prefecţilor vine după ce peste 4 mii din cei peste 18 mii de preşedinţi de secţii de vot au renunţat la funcţie în ultimele zile. Cei mai mulţi au invocat probleme personale sau faptul că sunt plecaţi din localitate.
Marian Muhuleț: "Nu e o cifră mare, pentru că vorbim de 4 mii de oameni la nivel naţional, iar baza de date pusă la dispoziție de AEP preşedinţilor de tribunale e de aproximativ 60 de mii de persoane.”
Ministrul Carmen Dan a prezentat şi un buletin de vot.
Costul Referendumului tocmai a crescut, după ce Prefectura Bucureşti a cerut şi primit 516 mii lei, pe lângă cele 100 de milioane de lei alocate pentru toată țara.
În istoria recentă, postdecembristă, am avut 5 referendumuri, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Ne-a interesat cel mai tare de până acum cel din 2003, în urma căruia Constituţia a fost modificată în formă de azi: 55%, adică 9,9 milioane de români, au votat atunci.
Referendumul pentru Parlament cu o singură cameră şi 300 de parlamentari a adunat şi el peste 50% din populaţia cu drept de vot, dar politicienii nu s-au mai sinchisit să-l şi pună în aplicare, deşi votul a fost unul zdrobitor cu 83% DA. Următoarele două referendumuri, pentru demiterea preşedintelui în 2007 şi în 2012.
La primul au venit peste 8 milioane de români, din care 6 nu au votat demiterea. La cel de-al doilea, nu s-au strâns suficiente persoane ca să treacă pragul de validare, de 50%.
Cât despre referendumul consultativ pentru votul uninominal, din 2007, nu a contat pragul, era de fapt mai mult un sondaj, în urma căruia s-a şi dat legea uninominalului. Referendumul din weekend este primul din istorie cu prag de prezenţă 30%, adică 5,6 milioane de persoane din cele 18 milioane cu drept de vot.
Etichete: biroul electoral central, Constitutie, familie, referendum, referendum octombrie 2018, vot,
Dată publicare:
