Andreea Esca despre seara de 1 decembrie 1995, când a prezentat primul jurnal: „Am știut că acel moment va intra în istorie”
La 30 de ani de la prima emisie PRO TV, Andreea Esca își amintește emoția de la pupitrul știrilor, golul din stomac și sentimentul că făcea parte dintr-un moment care va rămâne în istorie - jurnalul din seara de 1 decembrie 1995.
„Îmi amintesc despre emisia din 1 decembrie 1995 și am emoții ca și cum aș fi în fața tezei de la matematică. Știi când simți golul acela în stomac... Atunci am avut senzația că în momentul în care a început să-mi numere în cască 3... 2... 1..., toată greutatea lumii se află pe umerii mei”, spune ea.
Pentru tânăra prezentatoare de atunci, acel debut nu era doar o emisiune, ci începutul unei noi ere în istoria televiziunii din România.
“Știam că dacă am să greșesc ceva, nu o să pot să-mi iert asta niciodată”
Andreea Esca: “Adică n-a fost un jurnal normal cu știrile la zi. Era ceva cu materiale lucrate foarte mult timp, și care tocmai în noaptea dinaintea emisiei au fost refăcute, pentru că șeful nostru a găsit că ar trebui făcut mai altfel sau mai nu știu cum, după ce le văzusem și re-văzusem de 1000 de ori până în seara respectivă.
Și țin minte că mi-a zis 'tu du-te acasă, că mâine trebuie să arăți bine și să fii fresh, și voi rămâneți". Și colegii mei rămăseseră și toată noaptea până dimineață, ca să iasă jurnalul foarte bine, așa încât aveam responsabilitatea muncii lor. Și mi se părea că dacă toți oamenii ăștia despre care ți-am spus au făcut atâtea eforturi și eu am să greșesc ceva, nu o să pot să-mi iert asta niciodată. Așa încât asta am simțit - o foarte mare responsabilitate.
Iar când s-a terminat, - îmi aduc aminte că au intrat niște colegi și au aplaudat și "felicitări" și "wow, a ieșit" - am știut că este un moment, îți spun fără niciun fel de modestie, am știut că e un moment care va intra în istorie.
Pentru că era cumva un cu totul alt tip de jurnal, un fel nou în care se făcea televiziunea. Și îmi era clar că de atunci, din acel moment înainte, televiziunea va arăta altfel, ceea ce s-a și întâmplat", își amintește Andreea.
„Trebuie să-i lăsăm pe cei tineri să creadă și să fie naivi”
Andreea Esca din 2025 spune că nu ar schimba nimic, când se gândește la Andreea Esca din 1995:
„Aș lăsa-o să fie exact cum era atunci. Dacă ai mintea de acum, nu mai ai curajul de atunci. Trebuie să-i lăsăm pe cei tineri să creadă, să spere, să fie ambițioși, să fie optimiști, să fie naivi… Naivitatea are doza ei de importanță.”
Pentru Andreea, energia și munca în echipă sunt și astăzi repere la fel de actuale ca acum 30 de ani.
„Andreea de atunci era foarte ambițioasă, pasională și veselă, cu acest spirit de echipă cu care am rămas până azi. Mi se pare în continuare că unul fără celălalt nu facem nici cât o ceapă degerată,” spune ea.
.webp)
