Si premiul pentru cea mai frumoasa pauza din istorie merge la Da Vinci. Cum a aparut Mona Lisa:
Leonardo da Vinci. Dac-am da niste premii, noi l-am propune clar la cel mai mare geniu pe care l-a avut omenirea. Si probabil c-ar si castiga primul loc.
Nu credem c-ar veni la festivitatea de premiere: “Sunt intr-o pauza, revin eu!”, ne-ar spune probabil. La fel de probabil mai zicem si ca da Vinci a inventat sau macar a PERFECTIONAT ideea de pauza.
Pai, stati sa vedeti. Se da studiul de caz: Mona Lisa, celebra pictura lui da Vinci. 77 x 53 cm, nu e foarte mare, pictata pe lemn de plop, in cea mai mare pauza din istorie. Femeia care a fost imortalizata de penelul lui da Vinci si a devenit celebra in toata lumea era nu doar un simplu model, ci chiar sotia unui negustor bogat din Florenta, Francesco del Giocondo, potrivit unui manuscris descoperit in biblioteca universitatii germane din Heidelberg. Acesta a comandat portretul Lisei del Giocondo, iar da Vinci a inceput lucrul la tablou in 1503.
Mona este o prescurtare de la madonna si inseamna "doamna”. De aici si numele Mona Lisa. Sau cel putin asa credem. Da Vinci era un geniu in jocul mintii si tot, absolut tot ce-a facut are un dublu sens. Triplu sens. Un infinit de sensuri. Si azi sunt multe opere si mosteniri lasate care inca nu pot fi interpretate, descifrate, citite.
Dar sa revenim la Mona Lisa. Deci, 1503. Da Vinci incepe sa picteze femeia care avea sa devina una dintre cele mai cunoscute din lume. Sute si sute de ani mai apoi. Dupa 4 ani in care a stat pe acest tablou, pictorul a abandonat intr-o pauza si mai lunga lucrarea. Nu va ganditi ca 4 ani a stat numai pe Mona Lisa. Da Vinci era cunoscut pentru pauzele dese pe care si le lua. Incepea o mie de lucruri in acelasi timp si avea nevoie de o mie de pauze in aceleasi timp. Ii fugeau gandurile, isi nota ideile, lua o pauza si se muta la urmatoarea pagina. Alta ganduri, alte idei, alte pauze.
A reinceput sa lucreze la tablou dupa mutarea in Franta si a terminat capodopera cu putin inainte de moartea sa, in 1519.
Desi a fost o lucrare la comanda, pe care Da Vinci nu doar ca nu s-a grabit sa termine cu ea, dar si-a luat si pauza dupa pauza, artistul nu s-a putut desparti de opera lui. Facuse o obsesie. E gresit, de fapt, sa numesti sec si peiorativ “obsesie” o creatie a ta. In Mona Lisa gasim penelul, nebunia, geniul, il gasim pe Leonardo da Vinci. Probabil ca si el s-a regasit in acest tablou. Se spune ca, de fapt, nici nu a fost terminat pe bune. C-ar mai fi avut de lucru la el. Deci, da, cum ziceam, dupa chipul si asemanarea lui da Vinci. N-a mai putut sa renunte la el.
Locurile in care Mona Lisa si-a dat “check-in” in istorie:
Regele Frantei, Francisc I, i-a cerut sa-i vanda portretul insa artistul a refuzat. Legenda spune ca, dupa moartea lui da Vinci, tabloul i-ar fi ramas lui Salai, slujitorul lui Leonardo. Si dupa decesul acestuia din 1524, surorilor acestuia. Siiiiii de la acestea, Mona Lisa a fost cumparata de catre Francesco Melzi, care era chiar ultimul dintre elevii lui Leonardo. Acesta duce tabloul in Franta. La regele Francisc I, care l-a si dorit de la inceput. In Franta i se spune “Giconda” mai des decat Mona Lisa. Din anul 1625, cand se afla la Fontainebleau unde, un anume Cassiano dal Pozzo, facand un inventar al picturilor casei regale va numi acest portret Gioconda. Dupa Revolutia Franceza, capodopera lui da Vinci ajunge la Luvru. De undeeeee, Napoleon Bonaparte il ia pentru propriul dormitor, la Palatul Tuileries. Din 1804, revine la Luvru, unde se afla si astazi. Dar stati, c-a mai fost o pauza. Era normal, v-am zis ca e dupa chipul si asemanarea lui da Vinci.
In 1911, tabloul a fost furat de la Luvru, exact, furat, dar a fost recuperat doi ani mai tarziu. Si staaati, ca mai e. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, a ratacit din adapost in adapost, ajungand in cele din urma in Castelul Saint-Cere. In 1945, Mona Lisa se intoarce din nou la Paris. Acolo e si azi. Fara pauza. Doar de sarbatorile legale :)
Zambet de Mona Lisa:
Dincolo de toate codurile, legendele, interpretarile, zambetul Mona Lisei este cel mai important element al tabloului. Interpretat si reinterpretat in fel si chip. In italiana veche, “giocondo” insemna "fericire". Dar pentru da Vinci nimic nu era simplu. Se spune despre zambetul acesta ca este o fericire reinterpretata in stilul artistului. Ca este inocent, dar si ispititor. De copil, dar si de femeie. Senzual, dar si nevinovat. Ca este asa cum vrea sa-l vada fiecare dintre noi, de fapt.
In 2005, un grup de cercetatori a facut un experiment cu oameni care au vazut tabloul pentru prima oara, fara sa ii stie povestea, ce reprezinta. Care au fost concluziile? Mona Lisa a transmis urmatoarele :)
• 83% fericire
• 9% dispret
• 6% frica
• 2% manie
Noi credem ca zambetul inseamna in primul rand pauza. Pauza de la fericire, nervi, frica, lumea asta pe repede inainte. Asa cum ne-a invatat da Vinci, care a avut curaj sa refuze regi si zile de munca, sa refuze bani si pozitii, ca sa isi ia pauza. La naiba, se prea poate ca da Vinci sa fi inventat si “Traieste clipa”. Ca de perfectionat, sigur el a perfectionat-o. Si clipa, si pauza :)
