Serghei Chiviriga, scenarist premiat la TIFF: Gen Z de azi ar găsi foarte interesantă viața adolescenților din anii 2000
Generația Z de azi ar găsi foarte interesantă viața adolescenților din anii 2000, cu toate provocările lor și “jocul de-a adulții”, spune Serghei Chiviriga, scenarist și regizor de film.
Originar din Republica Moldova, Serghei Chiviriga a venit în România la vârsta de numai 15 ani. A fost nevoit să-și lăse în urmă familia și prietenii, la o vârstă fragedă, iar experiența traumatizantă a dezrădăcinării l-a îndemnat să scrie un scenariu de serial pe această temă.
Proiectul său a câștigat premiul pentru scenariu de serial TV, la Romanian Days, în cadrul TIFF 2023. PRO TV l-a selectat pentru a dezvolta, pe baza lui, un serial despre viața adolescenților din anii 2000.
Amalia Enache: Atunci când ai scris acest scenariu, te-ai gândit la public, la oamenii care se uită la seriale la TV sau te-ai gândit la poveste?
Serghei Chiviriga: Aș zice că povestea mai mult. (..) Aș vrea să fac filme la care aș vrea să mă uit și eu. Adică aș vrea să zic niște povești, vizual, ca să vreau și eu să mă uit la ele. Povestea e inspirată din adolescența mea, adică universul îmi era foarte cunoscut, trebuia doar să-i găsesc o structură și să ficționalizez niște personaje, și să găsesc un lot ca să aducă povestea mai departe.
Amalia Enache: Cum povestea ta de adolescent venit din Republica Moldova într-un internat, într-un oraș de provincie din România, devine ea actuală la televiziune, douăzeci și ceva de ani mai târziu? Ce o face să fie în continuare actuală?
Serghei Chiviriga: O dată, tema adolescenței. În scurtmetrajul meu anterior de animație 2D, pe care l-am avut și la TIFF, abordez tot tema adolescenței, doar că acolo e o descoperire de identitate sexuală, și e vorba de un adolescent care se îndrăgostește. Cred că tema adolescenței, chiar dacă are loc în anii 2000, - cum intenționezi să creezi lumea acestor adolescenți, toate provocările pe care le au, jocul lor de adulții - cred că ar putea să fie autentică, și să să se identifice și generația de acum.
(…) Dar ce mi se pare cumva mai important, dacă nu te identifici neapărat cu acei adolescenți, ar fi să vezi cum am fost noi, adolescenții începutului anilor 2000. Mie mi se pare că anii 2000 au schimbat lumea, se întâmplau foarte multe lucruri, sau așa percepeam noi. (…) Era o perioadă cu multe posibilități, venind din Republica Moldova, unde posibilitățile erau cumva și mai multe, dar acolo era dezastru total. (…)
Amalia Enache: Pare foarte interesant, pe de o parte pentru cei foarte tineri, generația Z, că se pot regăsi în genul ăsta de povești, interacțiuni cu ceilalți. Relații între adolescenți, relații umane - în sensul acesta, dar cred că, din ce-mi spui tu, e foarte interesant și pentru adulți, pentru cei care nu cunosc această lume. Părinții tăi știau ce era în internat?
Serghei Chiviriga: Ideea mea pentru pentru serial se numește "Copiii sunt bine", pentru că atunci puțini dintre noi avem telefoane mobile, și aveam telefoane publice unde mai mergeam să vorbim cu părinții. Ne chema paznicul, "Hei, te sună mama, tata, du-te și vorbește cu ei". Și noi, pentru că erau la 500-600 km distanță, și oricum n-ar fi avut mare lucru ce să facă, noi le ziceam că suntem bine... indiferent de ce ni se întâmpla. Aveam bani, n-aveam? Mâncasem? Nu mâncasem? (...) Eu am făcut-o ca să-mi protejez mama, să nu-și facă niciun fel de griji.
