(P) O inimă mică, o mare luptă. De la primele bătăi ale inimii la operații complexe. „Diagnosticul precoce este esențial”
În primele secunde de viață, fiecare respirație e o victorie. În sala de nașteri, liniștea de după plânsul bebelușului e semnul că inima lui funcționează așa cum trebuie.
Dar pentru unii copii, aceste prime bătăi nu sunt doar un simbol al vieții – sunt o luptă reală. O luptă purtată din primele clipe, în care fiecare minut contează.
„Malformațiile cardiace congenitale apar încă din viața intrauterină și, în România, afectează aproximativ o mie de nou-născuți în fiecare an”, spune dr. Cătălin Trifan, medic primar chirurgie cardiovasculară la Regina Maria – Ponderas Academic Hospital și membru al Echipei Inimii, o echipă multidisciplinară dedicată pacienților cu afecțiuni ale inimii, de la nou-născuți la adulți.
Afecțiunile cardiace congenitale – o problemă care începe înainte de naștere
Aceste afecțiuni se formează în primele săptămâni de sarcină, când inima fătului se dezvoltă. Unele sunt minore și pot fi corectate spontan sau mai târziu, altele sunt severe și pot pune viața în pericol imediat după naștere.
De aceea, diagnosticul precoce, încă din timpul sarcinii, este esențial. „Este foarte, foarte important, pentru că sunt multe cazuri care pot fi rezolvate imediat după naștere – dar numai dacă bebelușul se naște într-un centru capabil să gestioneze aceste situații”, spune medicul.
Screeningul prenatal, adică ecografiile de trimestru 1, 2 și 3, trebuie să includă și evaluarea inimii fătului – numărul de camere (ventriculi), structura acestora și traseul vaselor mari. „Dacă aceste detalii sunt verificate atent, putem depista o malformație gravă înainte de naștere. Astfel, copilul poate veni pe lume într-un spital pregătit pentru intervenție – și îi putem salva viața”, adaugă dr. Trifan.
El explică simplu de ce: „În burtica mamei, copilul este oxigenat de circulația mamei. În momentul nașterii, circulația lui se separă complet de aceasta. Dacă inima lui nu este pregătită să susțină singură circulația, viața lui depinde de cât de repede putem interveni.”
De ce este vitală echipa multidisciplinară
Chirurgia nu este singura parte a soluției. „Nu vorbim doar despre operație”, spune dr. Trifan. „E nevoie de terapie intensivă neonatală, de un cardiolog capabil să monitorizeze precis inima copilului după naștere și, bineînțeles, de o echipă de chirurgi cardiovasculari care să poată interveni.”
Echipa Inimii din Ponderas Academic Hospital funcționează exact așa: multidisciplinar. Un nou-născut suspect de malformație cardiacă este evaluat mai întâi de neonatolog sau pediatru, apoi de cardiologul pediatru, care stabilește diagnosticul și trimite cazul mai departe către chirurgul cardiovascular.
„Lucrăm împreună, nu separat”, subliniază dr. Trifan. „Cardiologul stabilește diagnosticul, chirurgul confirmă indicația, iar de acolo intră în scenă anestezistul-ATI – care este aceeași persoană ce monitorizează copilul și după operație – și tehnicianul perfuzionist, cel care se ocupă de aparatul de circulație extracorporală. Fiecare dintre acești oameni este supra-specializat în chirurgia cardiacă pediatrică.”
Pe scurt, succesul unei intervenții depinde de echilibrul perfect între tehnologie și oameni. „Avem aparatura necesară, dar resursa umană rămâne cea mai valoroasă parte a unui spital. Experiența chirurgului, anestezistului, perfuzionistului – toate aceste lucruri se adună ca să dea rezultatul bun”, spune dr. Trifan.
Când viața depinde de primele zile
Există malformații care nu permit nicio întârziere. „Ventriculul unic este una dintre cele mai complicate situații”, explică medicul. În acest caz, copilul are un singur ventricul funcțional, deși inima normală are două – unul pentru circulația sângelui către plămâni și altul pentru restul corpului.
„Aceste malformații sunt „duct-dependente”, adică viața copilului depinde de menținerea deschisă a canalului arterial după naștere”, adaugă dr. Trifan. În mod normal, acest canal se închide imediat după ce bebelușul începe să respire singur. Dacă se închide prea devreme, oxigenarea sângelui devine imposibilă.
„În astfel de cazuri, se face o operație de șunt între circulația sistemică și cea pulmonară, astfel încât sângele să ajungă în plămâni și copilul să poată respira. Dacă nu este făcută în primele zile de viață, copilul nu supraviețuiește.”
O altă urgență este coarctația critică a aortei – o îngustare severă a vasului mare care duce sângele din inimă către corp. „Sub locul îngustării, organele nu mai primesc sânge, apare șocul și, dacă nu intervenim imediat, viața este pusă în pericol. Sunt operații mici ca durată, dar mari ca importanță”, explică dr. Trifan.
De la copil la adult: aceleași afecțiuni, tratamente diferite
Nu toate malformațiile cardiace sunt descoperite la naștere. Unele sunt diagnosticate mai târziu, la copilul mic sau chiar la adult.
„Operația, tehnic vorbind, este aceeași, dar momentul în care o faci contează enorm”, spune dr. Trifan. „Sunt afecțiuni care trebuie operate în primele zile, altele la vârsta de 2 ani, cum e defectul septal atrial (DSA), dacă nu s-a închis singur. Și sunt afecțiuni care se tratează optim la vârsta adultă – cum este bicuspidia aortică, o malformație a valvei aortice.”
La copii, motivul principal al amânării este creșterea inimii. „Nu poți înlocui o valvă la un copil mic, pentru că proteza are dimensiuni fixe. Când copilul crește, valva devine prea mică. Așa că așteptăm până când structura inimii și a vaselor s-a stabilizat.”
„Greutatea contează, uneori, mai mult decât vârsta. Cu cât copilul e mai mic, operația e mai greu de făcut. Dar dacă starea lui o impune, o facem – chiar și la copii de 700–800 de grame”, completează medicul.
După operație: viață normală și speranță pe termen lung
După intervenție, pentru cei mai mulți copii și adulți diagnosticați cu o malformație cardiacă congenitală, viața poate reveni la normal. Evoluția depinde, desigur, de tipul afecțiunii, dar progresele din chirurgia cardiovasculară au făcut ca majoritatea pacienților să aibă șanse reale la o viață completă și activă.
Dr. Cătălin Trifan explică faptul că cele mai frecvente malformații – precum defectele septale sau bicuspidia aortică – pot fi corectate complet, dacă intervenția se face la momentul potrivit. „Sunt cazuri care se rezolvă definitiv. Dacă sunt operate corect și la timp, pacienții pot avea o viață absolut normală”, spune medicul.
Rezultatele vorbesc de la sine: mortalitatea în chirurgia cardiacă pediatrică modernă este sub 1%, iar pacienții revin la activități obișnuite, fără restricții majore. Unii dintre ei, povestește medicul, „au urcat chiar pe munți de peste 4.000 de metri, doar ca să demonstreze că pot”.
Pentru părinți, mesajul dr. Trifan este simplu: frica nu ajută, iar amânarea poate fi periculoasă. „Dacă o afecțiune are indicație de operație, trebuie tratată. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât cresc șansele ca inima să funcționeze normal și viața copilului să fie una firească.”
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
