Zeci de persoane au fost trimise în judecată pentru fraude imobiliare. Prejudiciul se ridică la aproape 9 milioane de euro
Un număr de 14 inculpați persoane fizice și juridice, între care un avocat și un notar public, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești.
Ei sunt acuzați de fraude imobiliare legate de complexurile White Tower, City Gate și Mărășești din municipiul Ploiești, prejudiciul creat fiind de 8,7 milioane euro.
Acuzațiile din dosar sunt de înșelăciune calificată și complicitate la înșelăciune calificată în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, bancrută frauduloasă în formă continuată, fals și complicitate la fals în intelectual în formă continuată, conform unui comunicat emis de PCA Ploiești.
Printre inculpații deferiți justiției sunt avocatul Vlad Nichita, dezvoltatori imobiliari, dar și omul de afaceri Daniel Ștefănescu, patron al firmei Gersim Development, potrivit portalului instanțelor de judecată.
„În fapt, s-a reținut că, în perioada 2018-2024, în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cu complicitatea notarilor publici, inculpații T.M. ȘI T.G.R., dezvoltatorii imobiliari, împreună cu alte persoane, toate inculpați în cauză, au indus în eroare, atât cu prilejul încheierii, cât și cu prilejul executării unor antecontracte de vânzare-cumpărare de apartamente, promitenți cumpărători de bună-credință, prin prezentarea ca adevărată a faptului că le vor vinde apartamente, la termenele stabilite, în blocul White Tower și în complexul rezidențial City Gate din Municipiul Ploiești, folosind manopere dolosive, cu scopul de a obține foloase materiale injuste”, arată PCA Ploiești.
Prejudiciul total creat persoanelor vătămate din cele trei complexuri rezidențiale este de aproximativ 8.700.00 euro, inculpații acționând în timp, în mod constat, după o strategie bine pus la punct de inculpatul N.V., avocat în cadrul Baroului Prahova, specializat în litigii de faliment, insolvență și licitații, pentru mărirea artificială a pasivului, concomitent cu scăderea activelor patrimoniale, spun anchetatorii.
Aceștia explică faptul că strategia era axată în principal pe trei coordonate, respectiv încheierea de mai multe promisiuni de vânzare-cumpărare a acelorași apartamente cu mai mulți beneficiari și încasarea prețurilor de la aceștia, sume de bani ce au fost folosite în alte scopuri decât pentru construirea imobilelor promise; pregătirea procedurii de insolvență, ce presupunea înstrăinarea activelor cu scopul de a nu face obiectul vreunei executări silite în cadrul procedurii de insolvență/faliment; declanșarea procedurii propriu-zise de insolvență/faliment, pentru ca inculpații să obțină toate avantajele prevăzute de legislația specială în domeniu, în sensul ca răspunderea patrimonială să fie limitată doar la bunurile care se mai regăsesc în patrimoniul entității economice supuse procedurii (nu și la bunurile proprii) și înlăturarea eventualelor dobânzi și penalități datorate promitenților cumpărători.
„Ceea ce a lipsit acestei strategii a fost că inculpații nu au anticipat intervenția fermă a organelor de urmărire penală, astfel că, pe parcursul urmăririi penale aceștia au fost cercetați în stare de arest preventiv, arest la domiciliu și control judiciar. De asemenea, au fost aplicate măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri mobile și imobile ale inculpaților, în vederea asigurării recuperării prejudiciului”, se mai arată în comunicat.
Etichete: Curtea de Apel, imobiliare, Parchet, ploiești,
.webp)
