România nu scapă de MCV. Comisia Europeană critică modificările din Justiție, Toader și Iordache văd progrese

Comisia Europeană arată în raportul MCV publicat miercuri că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune CE. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a afirmat miercuri, referindu-se la concluziile raportului MCV, că documentul are o concluzie pozitivă, respectiv că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al comisiei. De asemenea, și Florin Iordache, inițiatorul OUG 13, a văzut progrese.

Suntem traşi de mânecă de Comisia Europeană pentru că nu aplicăm ceea ce am votat şi anume eliminarea parlamentarilor consideraţi incompatibili sau în conflict de interese.

6 parlamentari, 5 din PSD şi unul din ALDE, trebuiau să părăsească funcţiile, însă continua să vină la muncă.

Citește și

Croația susține ”în mod ferm” activarea regimului Schengen și eliminarea MCV pentru România

Pro TV

Raportul vorbeşte şi despre faptul că trebuia să restrângem imunitatea parlamentară şi să lăsăm justiţia să cerceteze acuzaţiile de corupţie. Ori parlamentul a protejat în ultimele luni, de trei ori, cererile de ridicare a imunităţii unor parlamentari, printre care Rovana Plumb.

În concluzie, Comisia precizează că din cele 12 aspecte ce trebuiau rezolvate, am bifat unul singur, am realizat parţial alte 3 şi pare că am uitat direcţia spre care ne îndreptăm.

Parlamentul, criticat dur în raportul MCV. Cum vede Bruxelles-ul OUG 13 şi modificarea legilor justiţiei

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Raportul analizează progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat că au fost constatate progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. El spune că se bazează pe Guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul,

„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei", a spus Frans Timmermans.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.

Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei.

Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

”Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei şi îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esenţiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)”, se menţiona în ultimul raport MCV publicat în luna ianuarie.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucureşti că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea celor 12 recomandări din raportul din ianuarie.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în 11 mai, la Bucureşti, că vrea ca MCV să fie ridicat şi ca România să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în primul semestru al anului 2019.

"Aş vrea ca până atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu, aş vrea ca până atunci MCV să fie anulat. Nu se poate s[ prezidezi UE când ai impresia că eşti controlat, observat de alţii”, a subliniat el.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.

MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din România şi Bulgaria spun că a avut un impact pozitiv, în timp ce alţii îi pun sub semnul întrebării contribuţia la progres.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale