Parlamentul, criticat dur în raportul MCV. Cum vede Bruxelles-ul OUG 13 şi modificarea legilor justiţiei

Cel mai recent raport privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare atinge toate marile controverse legate de justiţia din ţara noastră din ultimul an. Puse cap la cap, ele justifică prelungirea monitorizării Comisiei Europene.

Am selectat în continuare cele mai relevante pasaje din raportul Comisiei privind subiectele controversate din ultimul an. Raportul integral poate fi descărcat de la finalul articolului.

Ordonanţa 13:
„Progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea.

Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”.

Citește și

Punctul de vedere al Parchetului General privind modificarea Legilor Justiției: Procurorii îl resping „în bloc”

Modificarea legilor justiţiei
„O altă controversă a apărut, de asemenea, o dată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar . Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar. Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar”

Modificarea codurilor penale
„În 2017, au avut loc o serie de evoluții în ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală. În timp ce unele dintre aceste evoluții contribuie la realizarea obiectivelor care stau la baza recomandărilor Comisiei, altele au împiedicat îndeplinirea obiectivului privind o mai mare certitudine și stabilitate în ceea ce privește reforma codurilor. Trebuie remarcat faptul că multe dintre dezbaterile referitoare la Codul penal și la Codul de procedură penală se concentrează asupra dispozițiilor relevante pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt. Recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă. Parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului penal, în special cele care au drept efect dezincriminarea conflictului de interese.

Succesiunea rapidă a deciziilor Curții Constituționale prin care se declarau neconstituționale dispoziții din coduri a sporit provocările la adresa stabilității. Ministerul Justiției a început să abordeze acest aspect prin consultări cu sistemul judiciar, cu profesiile juridice și cu societatea civilă, iar Guvernul și-a exprimat intenția de a adopta modificările relevante. Cu toate acestea, niciuna dintre modificările propuse nu a fost încă transpusă în modificări legislative și aceste întârzieri pot duce la interpretări divergente”.

Activitatea Parlamentului
„De la raportul din ianuarie, au existat o serie de cazuri care au dat naștere unor preocupări cu privire la transparența și predictibilitatea procesului legislativ, indiferent dacă acesta este inițiat de Guvern sau de Parlament. Parlamentul a adoptat mai multe măsuri și modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă. Au fost introduse alte propuneri problematice și necoordonate, și, deși multe nu înregistrează niciodată progrese în cadrul procesului parlamentar, faptul că acestea rămân pe agenda discuțiilor parlamentare introduce un grad important de incertitudine: printre exemplele în acest sens se numără Legea privind grațierea sau cea privind răspunderea magistraților."

"Rapoarte privind MCV succesive au subliniat întârzieri și incoerențe în aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii considerați a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la un raport elaborat de Agenția Națională de Integritate. Prin urmare, Comisia recomandase Parlamentului să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informații cu privire la procedurile aplicabile și cu privire la caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunțate efectiv hotărâri cu privire la cazurile pendinte. Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017. Nu este clar dacă există termene-limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancțiunile. De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.”
 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale