ONG-urile refuză invitația ÎCCJ la dialog: „Întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare”
Mai multe organizaţii civice au refuzat o invitaţie la dialog primită de la ICCJ, reclamând lipsa de transparenţă în alegerea participanţilor, dar şi faptul că nu toate vocile critice din societate ar fi reprezentate.
„Întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare”, reclamă organizaţiile care, în plus,avertizează că ICCJ nu are mandatul instituţional de a iniţia acest tip de dialog.
„Organizaţiile semnatare respectă rolul constituţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de a realiza actul de justiţie, alături de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege, respectiv de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti şi recunosc rolul instanţelor de judecată în protejarea statului de drept. Tocmai din acest motiv, considerăm necesar să explicăm public de ce nu vom participa la întâlnirea anunţată de conducerea ÎCCJ, transmisă printr-o invitaţie adresată unui grup restrâns de organizaţii neguvernamentale”, se arată, miercuri, într-un mesaj comun transmis de mai multe organizaţii civice.
Acestea explică faptul că refuzul „nu este o respingere a dialogului ca principiu democratic”.
„Dimpotrivă, dialogul este binevenit atunci când există transparenţă, responsabilitate instituţională şi un cadru legal clar. În forma actuală, însă, invitaţia ridică probleme serioase de legitimitate şi oportunitate”, au mai transmis organizaţiile.
Acestea explică faptul că invitaţia a fost transmisă doar unor organizaţii, ceea ce „ridică semne de întrebare asupra caracterului real al dialogului”.
„Invitaţia a fost transmisă unui grup limitat de organizaţii, fără menţionarea criteriilor pe baza cărora au fost selectate respectivele organizaţii, în timp ce o parte semnificativă a vocilor critice din societatea civilă nu a fost inclusă. Un dialog veritabil presupune participare a tuturor actorilor relevanţi, nu o selecţie bazată pe criterii neclare, netransparente, care exclude actori cu poziţii critice. Această practică nu reflectă dorinţa de dialog, ci pe cel de consultare controlată, care nu reflectă vocea societăţii în ansamblu”, au mai transmis organizaţiile semnatare.
În plus, acestea subliniază că ICCJ nu are mandatul instituţional de a iniţia acest tip de dialog.
„Conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi nu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este autoritatea constituţională având misiunea şi atribuţia explicită de a garanta independenţa justiţiei şi de a reprezenta autoritatea judecătorească, în ansamblul său, în relaţia cu societatea şi cu celelalte puteri ale statului. Din acest motiv, CSM include reprezentanţi aleşi ai judecătorilor şi procurorilor, membri de drept şi reprezentanţi ai societăţii civile. ÎCCJ nu are competenţe privind organizarea sau coordonarea unui dialog instituţional cu societatea civilă pe teme ce vizează funcţionarea sistemului judiciar, în ansamblul său, în condiţiile în care ÎCCJ reprezintă doar o parte a puterii judecătoreşti, iar între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti nu există un raport de subordonare sau de reprezentare a întregii puteri judecătoreşti”, avertizează organizaţiile civice.
Potrivit acestora, „în acest context, demersul riscă să creeze un precedent în care instanţa supremă îşi depăşeşte mandatul şi îşi asumă atribuţii care nu îi aparţin”.
În plus. Potrivit semnatarilor documentului, contextul recent nu oferă garanţiile minime pentru un dialog credibil.
„În ultimele luni, au existat aspecte care au ridicat îngrijorări serioase privind independenţa sistemului judiciar, printre ele: luări de poziţie frecvente ale CSM împotriva vocilor critice din societatea civilă, presă şi mediul juridic; decizii controversate, inclusiv recuzarea unui judecător pentru intenţia de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, aspect care reprezintă o linie roşie în degradarea statului de drept, lucru subliniat şi de reprezentanţi ai mediului academic”, se mai arată în documentul semnat de organizaţii.
Acestea menţionează că societatea civilă are rol de a sancţiona folosirea puterii în mod discreţionar sau abuziv sau de a semnala situaţii de interes public privind funcţionarea democraţiei, statului de drept sau a sistemului judiciar, nu de validare simbolică.
„Societatea civilă participă la astfel de întâlniri pentru a reprezenta interesul public, nu pentru a servi imaginii instituţionale a ÎCCJ. Date fiind temele de discuţie stabilite în mod unilateral, în acest moment, dialogul va avea loc într-un cadru în care regulile nu sunt transparente, criteriile de selecţie ale participanţilor sunt neclare, iar întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare. În încheiere, organizaţiile semnatare rămân deschise unui dialog real, construit pe respectarea mandatului legal, transparenţă instituţională şi participare echitabilă. În absenţa acestor condiţii, nu putem lua parte la întâlnirea propusă, pentru că acest lucru ar contraveni misiunii noastre: apărarea statului de drept prin acţiune critică, responsabilă şi independentă”, se mai arată în comunicat.
Organizaţii semnatare: Agent Green, Asociaţia CIVICA, Bankwatch România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Corupţia Ucide, Comunitatea Declic, Iniţiativa România, Evoluţie în Instituţie, Federaţia Iniţiativa Timişoara, Freedom House România, Fundaţia Eco-Civica, Grupul pentru Dialog Social, Voluntari în Europa şi Societatea Timişoara.
Mai multe organizaţii civice au protestat, în noiembrie, în faţa Instanţei Supreme şi au cerut demiterea şefei ÎCCJ, Lia Savonea, pe care o acuză că a slăbit lupta anticorupţie, a transformat CSM într-un instrument politic, nu a ţinut cont de părerile magistraţilor şi a luat decizii extrem de contestate.
