Candidații sunt: Ioan-Viorel Cerbu (procuror DNA, delegat șef adjunct), Vlad Grigorescu (DIICOT) și Tatiana Toader (șef adjunct DNA).
Ioan Viorel-Cerbu, candidat pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), afirmă că îşi propune schimbarea percepţiei publice a imaginii DNA ca fiind o instituţie de forţă şi a precizat că îşi doreşte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să fie percepută ca un partener social care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate de diferite infracţiuni.
Cerbu a menționat că are în vedere şi asigurarea unei comunicări adecvate care să ducă la îmbunătăţirea imaginii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Cu privire la resursele umane, am spus că trebuie să păstrăm un filtru ridicat de exigenţă în privinţa procedurilor de selectare şi recrutare a resursei umane. Şi la sfârşit am vorbit despre biroul de informare şi relaţii publice. Am avut în vedere obiectivul care se referă la asigurarea unei comunicări coerente şi adecvate în vederea îmbunătăţirii imaginii DNA. Şi am menţionat aici în ce costă lucrurile acestea, am vorbit inclusiv de măsuri eficiente pentru contracararea dezinformării”, a afirmat Ioan Viorel-Cerbu, referindu-se la proiectul său de management.
Interviurile pentru posturile de adjuncți
Tot marți, alți trei procurori susțin interviurile pentru cele două funcții de procuror-șef adjunct DNA: Marinela Mincă (șefa Secției judiciare DNA), Mihai Prună (PICCJ) și Marius-Ionel Ștefan (DNA Pitești).
Context și calendar
Selecția vine în contextul în care funcțiile de procuror general al PICCJ și procuror-șef al DNA rămân vacante de la 31 martie, iar cea de la DIICOT de la 14 aprilie. Luni au fost audiați candidații pentru procuror general: Cristina Chiriac (DNA Iași) și Bogdan-Ciprian Pîrlog (parchet militar). De asemenea, actualul șef al DNA, Marius Voineag, a fost evaluat pentru funcția de adjunct al procurorului general.
Din cei 19 candidați înscriși pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT, toți îndeplinesc condițiile legale, anunța Ministerul Justiției pe 16 februarie.
Interviul presupune prezentarea unui proiect de management (maximum 30 de minute) și o sesiune de întrebări-răspunsuri (maximum o oră). Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, când ministrul Justiției va înainta propunerile motivate Secției pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ.
Vlad Grigorescu, candidat: „Propun reorientarea fermă către combaterea corupţiei de înalt nivel”
Vlad Grigorescu, candidat la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îşi propune reorientarea fermă a instituţiei către combaterea corupţiei la nivel înalt, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice. El a explicat că a continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor mai dificile şi mai costisitoare. ”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi”, afirmă Grigorescu.
Vlad Grigorescu a afirmat, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie că există o discrepanţă tot mai mare între efortul depus şi rezultatele judiciare obţinute.
”Datele obiective din ultimele rapoarte de bilanţ, apreciez eu că indică un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm cu onestitate profesională, şi anume faptul că există o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă între efortul instituţional depus şi rezultatele judiciare şi instituţionale obţinute. Nu vorbim despre o instituţie care nu funcţionează, ci vorbim despre o instituţie care funcţionează, aş spune eu, într-o realitate care s-a schimbat mai repede decât mecanismele sale interne”, a afirmat Vlad Grigorescu.
El a precizat că se poate observa o scădere a cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii trecuţi.
”Şi putem observa în acest sens, scăderea numărului cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii de referinţă, faţă de 2022, de exemplu. Putem observa o stabilizare a activităţii la un nivel inferior celui anterior, putem observa modificarea structurii cauzelor, creşterea ponderii mecanismelor procesuale consensuale precum şi o presiune tot mai mare asupra procurorilor”, a explicat Vlad Grigorescu.
El consideră că la DNA se poate vorbi despre stagnare profesională şi dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe.
”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor, mult mai dificile şi mai costisitoare. De aceea consider eu că momentul actual este unul care impune acţiune şi nu o reacţie impulsivă sau o reformă conjuncturală, ci o intervenţie lucidă, spun eu bazată pe date concrete şi orientată către cauzele obiective ale acestor revoluţii”, a precizat Vlad Grigorescu.
El propune reorientarea DNA către combaterea corupţiei la nivel înalt.
”Necesitatea măsurilor pe care le propun nu rezultă dintr-o criză spectaculoasă, ci din conştientizarea faptului că realitatea în care DNA îşi desfăşoară astăzi activitatea s-a schimbat în mod profund faţă de anii anteriori. Vorbim despre cauze mai sofisticate, despre volume mai mari de date, despre cerinţe judiciare mai ridicate şi aş spune şi despre o presiune constantă asupra factorului uman. Măsurile pe care le propun eu prin acest proiect urmăresc tocmai corectarea acestui decalaj şi prin reorientarea fermă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie către combaterea corupţiei de înalt nivel, prin gestionarea strategică a portofolului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice”, a mai afirmat Vlad Grigorescu.
Tatiana Toader, întrebată cum pot fi prevenite scurgerile de informaţii
Tatiana Toader, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror şef adjunct în cadrul DNA, a afirmat că a propus în proiectul de management un mecanism preventiv de detecţie a scurgerilor de informaţii, prin intermediul biroului de presă. Astfel, ea a precizat că vor fi făcute nişte investigaţii cu persoanele desemnate la nivel intern pentru oferirea unei explicaţii rezonabile cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca acele scurgeri de informaţii să vină din partea DNA.
Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, cum vede mecanismele prin care să fie prevenite scurgerile de informaţii din cadrul DNA, care în optica publică au adus deservicii direcţiei şi care au un potenţial de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră că au dus deservicii direcţiei, au adus deservicii şi relaţiilor noastre cu avocaţii, pentru că de fiecare dată sursa era într-o direcţie sau alta, fie Direcţia Naţională Anticorupţie, fie sursa putea proveni din rândul avocaţilor aleşi ai părţilor din cauzele de pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În proiect am propus chiar un mecanism preventiv de detecţie prin intermediul biroului de presă, să detecteze din start un astfel de element care ajunge în presă (...) şi să facă nişte investigaţii cu persoanele care sunt desemnate la nivel intern managerial şi să oferă o explicaţie rezonabilă cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca ele să vină din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi atunci putem elimina cumva suspiciunea. Dar cât mai rapid o astfel de reacţie”, a afirmat Tatiana Toader.
.webp)
