Printre ei se află şi actualul procuror general, Alex Florenţa.
19 candidaţi s-au înscris pentru posturile de procuror-şef şi de procuror-şef adjunct la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţionala Anticorupţie şi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Joi, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT: Claudia Ionela Curelaru - procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;(9.30), Alex Florenţa - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; (11.00), Gill Julien Grigore Iacobici - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (ora 12.30), Aurel Cristian Lazăr - procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara (ora 14.00) şi Mihai Răzvan Negulescu - procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(ora 15.30).
Luni, au susţinut interviuri Cristina Chiriac şi Bogdan Ciprian Pîrlog, candidaţi pentru postul de produror general, şi şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii. Marţi, au fost programaţi candidaţii pentru conducerea DNA: Viorel Cerbu, Vlad Grigorescu şi Tatiana Toader, pentru postul de procuror-şef, iar Marinela Mincă, Mihai Prună, şi Marius Ionel Ştefan, candidează pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DNA.
Miercuri au avut loc interviurile pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la care au participat Ioana-Bogdana Albani, Alina Albu - actual şef DIICOT, Antonia Diaconu, Codrin Horaţiu Miron. Bogdan Ciprian Pîrlog s-a retras din cursa pentru DIICOT, rămânând însă în competiţia pentru conducerea Parchetului ICCJ.
Timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 minute, iar timpul pentru întrebări şi răspunsuri este de maximum o oră.
Alex Florenţa, printre candidați
Procurorul general al României, Alex Florenţa, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct în cadrul DIICOT consideră că birourile teritoriale ale insituției ar trebui regândite ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale DIICOT.
Alex Florenţa a declarat, joi, la interviul pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, că structura teritorială a DIICOT este învechită, a rămas într-o formă de organizare de la începutul Direcţiei şi este împărţită în servicii teritoriale şi birouri.
”Problema acestor birouri teritoriale este faptul că, deşi sunt în număr foarte mare, în număr de 26, deci acoperă aproape două treimi din teritoriul ţării, ele sunt mult subdimensionate faţă de nevoile de investigare ale fenomenului de criminalitate organizată specifice acelor zone. Gândiţi-vă că aceste birouri funcţionează cu doi, maxim trei procurori, depinde de situaţie, multe dintre ele fiind situate în localităţi şi în judeţe cu potenţial foarte ridicat, fie localităţi de graniţă, cum e Aradul, cum e Caraş-Severinul, fie localităţi cu un potenţial economic bun, cum este Sibiul şi aşa mai departe”, a transmis Alex Florenţa.
El a precizat că există birouri teritoriale care nu mai au niciun procuror.
”Gândiţi-vă că sunt birouri de acest tip în care cei doi procurori care funcţionează acolo, pentru că lucrează de mult timp şi ăsta e un lucru îmbucurător în ceea este stabilitatea, şi-au epuizat inclusiv cele două mandate de conducere şi funcţionăm în momentul de faţă printr-o delegare succesivă a acestor procurori pe funcţii, dar există şi birouri teritoriale cum sunt cele arondate structurii centrale, în care nu reuşeşti deloc să atragi resursă umană nouă, cum e Biroul teritorial Giurgiu, în care nu mai există niciun procuror de mai mulţi ani şi activitatea este desfăşurată prin delegare permanentă a unui procuror din cadrul structurii centrale”, a explicat Alex Florenţa.
El a adăugat că aceste birouri teritoriale ar trebui regândite ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale.
”Din punctul meu de vedere, dacă vrem o specializare reală şi dacă vrem mai ales o acoperire şi o atacare eficientă fenomenului infracţional uniform la nivelul întregii ţări, aceste birouri teritoriale ar trebui regândite tot ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale. Acest lucru ar permite, practic ca toţi procurorii din cadrul serviciului teritorial inclusiv cei din birourile teritoriale actuale să facă parte din serviciul teritorial pe organigramă.Toate dosarele de la nivelul celor două sau trei judeţe arondate respectivului serviciu teritorial să poată fi împărţite în mod echilibrat între toţi aceşti procurori”, a subliniat Alex Florenţa.
El a mai afirmat că astfel procurorii se pot specializa mai uşor pe un anumite domeniu.
”Mai mult de atât îţi vei permite această specializare şi care este mai mult decât necesară şi care în momentul de faţă nu poate fi făcută această formă de organizare. Este greu să-i ceri unuia dintre cei doi procurori de la un birou teritorial, să-l specializezi în toate formele de criminalitate organizată pe care le are de combătut în judeţul lui. În momentul în care toţi vor lucra în acest serviciu teritorial ca formă de organizare mă refer, fizic ei îşi vor putea desfăşura în continuarea activitate la nivelul birourilor teritoriale, dar ca formă de organizare ei vor putea face o specializare reală pentru că ei vor putea acoperi dosare, de pildă, pe trafic de persoane, dacă se specializează în acest domeniu, dar care să fie răspândite geografic în tot arealul serviciului teritorial respectiv”, a mai declarat Alex Florenţa.
Gill-Julien Grigore-Iacobic: „Procurorilor să li se explice ce îi aşteaptă”
Gill-Julien Grigore-Iacobicі, candidat pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a afirmat că volumul de activitate în această structură este unul deosebit şi implică o organizare riguroasă a muncii. El a menţionat că trebuie să li se explice noilor procurori ce îi aşteaptă la DIICOT, dar şi onoarea de a lucra în Direcţie.
Gill-Julien Grigore-Iacobicі, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa ,a fost întrebat, joi, la interviul pentru ocuparea uneia din cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cum îi va convinge pe procurori să vină în DIICOT.
”Politica de recrutare a procurorilor în cadrul DIICOT ţine de abilităţile procurorilor cu funcţii de conducere. Cred că a face parte din această structură este până la urmă o vocaţie profesională unde trebuie să te dedici muncii, să te implici. Volumul de activitate este unul deosebit şi implică o organizare riguroasă a muncii, o planificare a acestei activităţi şi cred că partea de inteligenţă emoţională a fiecăruia dintre procurorii cu funcţii de conducere, mă refer la şefii de servicii teritoriale, mai ales, dar sigur că da şi la conducerea centrală a Direcţiei, sunt factori care pot să facă diferenţa şi să contribuie la recrutarea de noi colegi în Direcţie. Eu cred că li se pot explica că se pot folosi inclusiv aceste metodologii unitare, ei pot fi încurajaţi să desfăşoare aceste activităţi şi le pot explica că urmează fie sprijiniţi pentru că impactul când vin această structură este unul deosebit”, a afirmat Gill-Julien Grigore-Iacobicі.
El consideră că trebuie să li se explice noilor procurori ce îi aşteaptă, dar şi despre onoarea de a lucra în DIICOT.
”Cred că trebuie explicat în mod onest procurorilor ce îi aşteaptă, dar şi onoarea de a lucra în direcţie. Trebuie să li se explice şi beneficiile. Şi cel mai important, cred, că a lucra într-una dintre structurile specializate este un avantaj conferit de faptul că te realizezi şi te formezi cu adevărat în aceste structuri pentru că trebuie să inovezi. Pentru că pornim în realizarea anchetelor de la sesizări din oficiu. Şi în felul acesta trebuie să ne imaginăm ce mijloace de probă trebuie să administrăm pentru documentarea activităţii infracţionale. Ba mai mult îi manageriem şi pe poliţiştii pe care îi delegăm”, a mai declarat Gill-Julien Grigore-Iacobicі.
Cine face parte din Comisia de interviu
Din comisia de interviu fac parte: ministrul Justiţiei, care este şi preşedintele comisiei de interviu; doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM; un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia; eun specialist în management, organizare instituţională şi comunícare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management; un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.
Care sunt criteriile de evaluare
În ceea ce priveşte susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, criteriile sunt: acunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candídează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetătenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.
Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare va viza următoarele aspecte: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sínteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; g) iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi dísponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţele privind comunicarea publică şí interpersonală, rezolvarea conflictelor şi situaţiilor de criză; cunoştinţele de management judiciar.
Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, criteriile sunt: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia; atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere; aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologie, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.
Cine sunt candidații înscriși
La selecţia în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), organizată de MJ în perioada 8 ianuarie - 2 martie, s-au înscris următorii candidaţi:
A. Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Cristina CHIRIAC, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi; - Bogdan-Ciprian PÎRLOG, Cristina CHIRIAC, procuror şef serviciu .B. Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Marius I. VOINEAG, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.C. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Tatiana TOADER, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; - Vlad GRIGORESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; - Ioan-Viorel CERBU, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.D. Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Mihai PRUNĂ, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală; - Marinela MINCĂ, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; - Marius-Ionel ŞTEFAN, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.E. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Ioana-Bogdana ALBANI, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală; - Antonia DIACONU, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti; - Alina ALBU, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; - Codrin-Horaţiu MIRON, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara
- Bogdan-Ciprian PÎRLOG, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
F. Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Aurel-Cristian LAZĂR, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara; - Alex-Florin FLORENŢA, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - Claudia-Ionela CURELARU, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; - Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa; - Mihai-Răzvan NEGULESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Ce urmează
Rezultatele selecţiei se vor publica în 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ.
Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.
Ce spune ministrul Juștiției
„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, afirma ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, Referitor la faptul că el este cel care face nominalizările pe care le va trimite la Cotroceni, după ce acestea vor fi trecut de „filtrul” CSM, Marinescu a spus că este „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”.
„Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială. Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale. Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Potrivit MJ, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, îndeplinită până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la procedura de selecţie. „Nu pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurilor de selecţie procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege (art. 144 alin. (2) din Legea nr. 303/2022)”, precizează MJ, potrivit News.ro.
Ce spune Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan consideră că unii dintre procurorii care s-au înscris pentru funcţiile de conducere în marile parchete sunt ”persoane foarte interesante” şi se arată ”optimist” că acestea vor dinamiza activitatea parchetelor.
”Mi se pare că sunt - şi vorbesc cât se poate de serios - mi se pare că sunt nişte oameni foarte interesanţi printre ei. Am văzut şi comentarii în spaţiul public, nu sunt de aceeaşi opinie, dimpotrivă, e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu îl cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante şi eu sunt optimist că ele vor dinamiza”, a declarat Nicuşor Dan, joi seară, despre concursurile pentru şefia marilor parchete.
El a evitat să comenteze pe marginea numelor celor care s-au înscris.
”Dar legat de domnul Voineag (procurorul şef al DNA - n.r.), mi se pare o speculaţie fără niciun fundament că un om care poate, eventual, o să fie adjunct la o instituţie o să poată controla o altă instituţie, asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a adăugat şeful statului.
