El spune că lipsa reacției rapide a Parlamentului după deciziile CCR a dus la prescrierea a sute de dosare de corupție.
Marius Voineag nu mai candidează pentru un nou mandat la şefia DNA, iar joi a prezentat un bilanţ al celor trei ani în fruntea Direcţiei, care a cuprins şi "un moment de sinceritate", în care s-a plâns de cooperarea sub aşteptări cu alte instituţii ale statului.
"Ar fi lipsit de onestitate să prezentăm doar succesele, fără să vorbim despre obstacolele sistemice cu care ne-am confruntat. Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă ameninţare la adresa eficacităţii muncii noastre. Lipsa unei reacţii prompte a Legislativului în urma deciziilor Curţii Constituţionale a condus la situaţia în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025 instanţele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripţie în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută şi încredere erodată. Tot în registrul sincerităţii, cooperarea cu instituţiile de control ale statului rămâne sub aşteptări. Sesizările sunt puţine, sprijinul operaţional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni preventiv. Combaterea corupţiei la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci şi de un ecosistem instituţional care funcţionează în mod solidar. Cetăţenii au nevoie de un efort conjugat al statului de a diminua acest flagel, nu doar de cazuri judiciare spectaculoase", a declarat Voineag.
Justiția, prinsă în jocuri politice
Şeful DNA a criticat faptul că "dezbaterea publică pe tema justiţiei este excesiv politizată şi partizană".
"Nu pot să nu remarc şi faptul că dezbaterea publică pe tema justiţiei este excesiv politizată şi partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice şi conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală - cum funcţionează justiţia ca serviciu public, cât de organizată este şi câtă încredere inspiră cetăţenilor - rămâne marginală. În situaţia în care încrederea în instituţii este deja scăzută, politizarea continuă a justiţiei riscă să o aducă la acelaşi nivel redus de încredere cu alte instituţii politice. Problemele din justiţie pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă şi prin soluţii bine fundamentate, discutate atât în cadrul sistemului judiciar, cât şi cu societatea", a arătat Marius Voineag.
El a făcut un bilanţ al mandatului său în fruntea DNA.
"Rezultatele sunt publice şi cuantificabile: rata achitărilor a coborât de la aproximativ 27% la momentul preluării mandatului la 9,59% în 2025; rata restituirilor a scăzut de la 6,42% la 1,63%; valoarea bunurilor indisponibilizate a crescut substanţial an de an; am recrutat şi format masiv (464 persoane versus 185 persoane în mandatul precedent 2020 - 2023); am contribuit decisiv la obţinerea avizului OCDE; am implementat un sistem de management anti-mită certificat ISO; am finalizat proiecte europene în valoare de milioane de euro şi am primit evaluări pozitive de la Comisia Europeană, GRECO şi Grupul de lucru OCDE. Fiecare dintre aceste rezultate era un indicator explicit în dreptul obiectivelor din proiectul de management depus la începutul mandatului. Am obţinut, în premieră, prin modificarea OUG 43/2002, un fond special pentru cheltuieli operative, în cuantum de trei milioane lei, complementar fondului de flagrant deja existent la nivelul instituţiei şi cu caracter de noutate pentru parchetele specializate", a explicat Voineag.
Marius Voineag a adăugat că cea mai importantă realizare este faptul că a recrutat şi integrat 18 noi procurori şi 41 de ofiţeri de poliţie judiciară doar în 2025, iar în cei trei ani de mandat a adus în instituţie circa 100 de procurori şi 144 de ofiţeri de poliţie judiciară.
Dosare multe, ținte la nivel înalt
În ceea ce priveşte urmărirea penală, în anul 2025, DNA a înregistrat 2.599 de dosare nou intrate, dintr-un stoc total de 5.556 de dosare.
"Am soluţionat 1.592 de cauze, am întocmit 114 rechizitorii şi am semnat 253 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. 792 de persoane au fost trimise în judecată, adică cu 16% mai mult decât în 2024. Dintre acestea, 247 ocupau funcţii de conducere, control sau demnitate publică. Dincolo de cifre, ceea ce contează este ţinta investigativă. Am vizat corupţia la nivel înalt - demnitari, miniştri, secretari de stat, preşedinţi de consiliu judeţean, înalţi funcţionari publici - şi am pătruns în zone unde anterior intervenţia era considerată imposibilă, inclusiv în infrastructuri critice ale statului. Am preluat şi domeniul marii evaziuni fiscale, unde am construit dosare cu prejudicii de zeci de milioane de lei, aplicând sechestre pe bunuri concret individualizate pentru a facilita recuperarea în caz de condamnare", a precizat şeful DNA.
În plus, procurorii DNA au asigurat 9.463 de prezenţe în sălile de judecată, au analizat 1.993 de hotărâri în vederea exercitării căilor de atac şi au obţinut admiterea a 54 de apeluri şi 46 de contestaţii.
"Indicatorii de calitate sunt însă cei care spun povestea reală. Procentul achitărilor definitive a coborât la 9,59% raportat la cauze, faţă de 21,52% în anul anterior. Dosarele restituite definitiv s-au redus la doar 1,63% din totalul trimiterilor în judecată, faţă de 6,42% în 2024. Infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă în doar 22 de cauze, adică 1,38% din totalul dosarelor soluţionate. Aceste cifre nu sunt accidentale. Ele reflectă o filosofie de lucru pe care am impus-o în aceşti ani: dosare solide, probatoriu robust, acuzaţii care rezistă testului critic al instanţelor. Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare. Recuperarea banilor obţinuţi prin corupţie a fost, de la început, una dintre priorităţile definitorii ale mandatului meu. În 2025, am indisponibilizat efectiv bunuri în valoare de aproape 254 milioane de lei, iar soldul total la sfârşitul anului depăşea 320 de milioane de lei - o sumă care întrece bugetul anual al instituţiei", a subliniat Marius Voineag.
DNA a operat în 2025 cu un buget de 291,6 milioane lei din surse publice şi 4,2 milioane lei din fonduri externe nerambursabile. Din creditele bugetare deschise de 286,6 milioane lei, a fost utilizată suma 283 de milioane, înregistrând o execuţie bugetară de 98,73%.
