El a afirmat că anul trecut au fost recrutaţi 18 procurori noi şi 41 de ofiţeri de poliţie judiciară.
”Am recrutat şi integrat 18 noi procurori şi 41 de ofiţeri de poliţie judiciară doar în anul 2025. Per ansamblu, în cei trei ani de activitate, am adus în instituţie circa 100 de noi procurori şi 144 de ofiţeri de poliţie judiciară, cu ajutorul colegilor din MAI, cărora le mulţumim pentru că a fost cel mai mare număr de ofiţeri detaşaţi în cadrul DNA din ultimii mulţi ani de zile”, a transmis Marius Voineag.
El a precizat că echipa DNA cuprinde 151 de procurori, 300 de ofiţeri de poliţie, 74 de specialişti, 149 de angajaţi în funcţii auxiliare, 130 în poziţii administrative şi două persoane cu specialitate juridică asimilată.
”DNA a redevenit o structură care atrage profesionişti. Acest lucru este esenţial, deoarece fără oameni de calitate, orice strategie rămâne doar pe hârtie”, a adăugat procurorul şef al DNA.
El a menţionat că DNA are capacităţi tehnice comparabile cu structuri similare din Occident.
”Pot afirma fără ezitare că DNA dispune astăzi de capacităţi tehnice fără precedent în istoria instituţiei, comparabile cu cele ale structurilor similare din Occident, iar această investiţie sunt ferm convins că va genera efecte dincolo de mandatul meu”, a mai declarat Marius Voineag.
Marius Voineag dă vina pe Parlament pentru prescrierea a sute de dosare de corupţie
Marius Voineag susţine că instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă ameninţare la adresa eficacităţii muncii procurorilor anticorupţie, iar lipsa unei reacţii prompte a Parlamentului în urma deciziilor Curţii Constituţionale a condus la prescrierea a sute de dosare de corupţie.
"Ar fi lipsit de onestitate să prezentăm doar succesele, fără să vorbim despre obstacolele sistemice cu care ne-am confruntat. Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă ameninţare la adresa eficacităţii muncii noastre. Lipsa unei reacţii prompte a Legislativului în urma deciziilor Curţii Constituţionale a condus la situaţia în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025 instanţele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripţie în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută şi încredere erodată. Tot în registrul sincerităţii, cooperarea cu instituţiile de control ale statului rămâne sub aşteptări. Sesizările sunt puţine, sprijinul operaţional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni preventiv. Combaterea corupţiei la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci şi de un ecosistem instituţional care funcţionează în mod solidar. Cetăţenii au nevoie de un efort conjugat al statului de a diminua acest flagel, nu doar de cazuri judiciare spectaculoase", a declarat Voineag.
Şeful DNA a criticat faptul că "dezbaterea publică pe tema justiţiei este excesiv politizată şi partizană".
"Nu pot să nu remarc şi faptul că dezbaterea publică pe tema justiţiei este excesiv politizată şi partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice şi conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală - cum funcţionează justiţia ca serviciu public, cât de organizată este şi câtă încredere inspiră cetăţenilor - rămâne marginală. În situaţia în care încrederea în instituţii este deja scăzută, politizarea continuă a justiţiei riscă să o aducă la acelaşi nivel redus de încredere cu alte instituţii politice. Problemele din justiţie pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă şi prin soluţii bine fundamentate, discutate atât în cadrul sistemului judiciar, cât şi cu societatea", a arătat Marius Voineag.
Sechestre puse de DNA
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, a anunţat recent, într-un interviu la Antena 3, că suma totală care reprezintă sechestrele puse de DNA se ridica, la finalul anului trecut, la 330 milioane de lei, peste bugetul instituţiei pe 2024, el apreciind că DNA a devenit ”o organizaţie profitabilă”.
Întrebat despre frustrarea din societate legată de recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie, şeful DNA, Marius Voineag, a afirmat că numai în anul 2024 au existat 12 dosare de mare evaziune care au vizat prejudicii cuprinse între 18 milioane şi 96 milioane de lei.
”Avem un sechestru la zi la finalul lunii decembrie de 330 milioane de lei. Mult mai mare decât bugetul pe care îl are DNA, undeva la sub 300 milioane. Este esenţial să înţelegem că asta a fost chiar punctul candidaturii mele. Când am vorbit de DNA 2.0, m-am raportat strict la faptul că trebuie să le luăm şi banii. Dosare mari s-au făcut, dar trebuie să ne ocupăm şi de partea de recuperare a produsului infracţional. Şi marele plus pe care îl avem în momentul de faţă e că am devenit o instituţie, o organizaţie profitabilă, cum s-ar spune. Cu sechestre la zi mai mari decât bugetul pe care îi avem”, a declarat Marius Voineag.
Potrivit şefului DNA, instituţia pe care o conduce se axează pe întoarcerea ”banilor respectivi” în economia reală.
”E un volum foarte mare, tocmai pentru că ne-am asumat că vom pune şi noi osul la combaterea marii evaziuni fiscale. Avem un potenţial foarte mare de a trage oamenii la răspundere penală pe viitor, tocmai pentru infracţiuni care sunt cu tangenţă în zona de corupţie”, a adăugat procurorul-şef, Marius Voineag.
Critici la adresa instituţiilor de control
În acelaşi interviu, el a susţinut că există o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a livra mai multe sesizări către DNA, el precizând că ”nu pot ei trimite cât putem noi livra”.
Marius Voineag a afirmatcă există o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a sesiza DNA atunci când descoperă nereguli, el dând ca exemplu anul 2024 când au existat doar 39 de astfel de cazuri, în timp ce în 2025 numărul de sesizări a crescut la aproape 80.
”Este de foarte multe ori incapacitatea instituţiilor cu atribuţii de control de a se ridica la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra, ca să spun pe scurt. Ei ne-au sesizat în 2024, vorbim de toate instituţiile, că vorbim de ANPC, vorbim de Curtea de Conturi, în 39 de cazuri. Noi la nivelul anului 2024 am avut 1.888 de cazuri noi înregistrate. Vă daţi seama ce cotă mică este. Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi lucrăm cu ceea ce primim. Noi, practic, trebuie să facem analiza de legalitate în urmărire penală”, a argumentat Marius Voineag.
Potrivit acestuia, multe cazuri preluate de DNA depind de informaţii provenite de la structurile de informaţii, de anchete jurnalistice sau de plângeri şi petiţii ale cetăţenilor, dar ar trebui să existe şi un flux din partea instituţiilor care au compartimente întregi de control.
”Ele trebuie să livreze mai departe. Este insignifiant. În 2025 a crescut la 78 sau 79 de sesizări. O îmbunătăţire a fost la nivelul ANAF care ne-a trimis mai multe cazuri. Când vorbim de lupta împotriva corupţiei, ea nu vizează doar DNA-ul. Ea vizează toate instituţiile care au astfel de atribuţii, în aşa fel încât ele să-ţi trimită mai departe. Ele trebuie să vină către noi. Vorbim totuşi de o incapacitate a instituţiilor cu atribuţii de control de a ne livra mai multe sesizări. Asta e un fapt”, a mai declarat Marius Voineag.
Bilanţ 2024: activitate „performantă” şi trend pozitiv
Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din anul 2024 a fost una performantă, înregistrând numeroase realizări şi având un trend general pozitiv. El a precizat că au fost emise 131 de rechizitorii şi încheiate 238 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. De asemenea, au fost trimişi în judecată 683 de inculpaţi faţă de 651 în 2023, dintre care 28 de persoane juridice. Volineag a consemnat scăderea semnificativă a gradului de achitări.
Marius Voineag a declarat, în urmă cu aproximativ un an, la bilanţul DNA, că în 2024 Direcţia Naţională Anticorupţie a numit 51 de noi procurori şi a compensat astfel posturile vacante cauzate de transferuri şi pensionări. El a menţionat că această strategie de recrutare a dus la ocuparea a 170 din 195 de posturi de procurori.
”Nivelul total al personalului în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a ajuns la un impresionant 88,25% grad de ocupare, cuprinzând bineînţeles nu numai procurorii, ci şi personalul auxiliar şi alt personal esenţial. Această rată ridicată de ocupare sublinează abordarea cuprinzătoare a DNA în ceea ce priveşte personalul, asigurându-se că atât structurile operaţionale cât şi cele de sprijin dispun de resurse adecvate pentru a-şi îndeplini obiectivele instituţionale. Pot spune că Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit din nou atractivă din perspectiva resurselor umane”, a afirmat Marius Voineag.
Peste 5.400 de dosare soluţionate într-un an
El a adăugat că în 2024 au fost soluţionate peste 5400 de dosare.
”Cu privire la activitatea operativă şi judiciară, aproape toţi indicatorii relevanţi au avut o tendinţă pozitivă în anul 2024 faţă de anul 2023. Pe parcursul anului activitatea de urmărire penală pentru noi a fost o prioritate, cu 5.443 de dosare soluţionate, din care 2.379 dosare nou înregistrate. Dintre acestea aproape trei sferturi au fost sesizări ale persoanelor fizice şi juridice, iar restul au reprezentat sesizările noastre din oficiu. Am emis 131 de rechizitorii şi am încheiat 238 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei ceea ce a dus la trimiterea în judecată a 683 de inculpaţi faţă de 651 în anul 2023, dintre care 28 persoane juridice”, a mai declarat procuroul şef al DNA.
El a adăugat că în 2024 au fost trimise în judecată 257 de persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice, ori alte funcţii importante, comparativ cu 2023 când au fost trimise în judecată 226 de astfel de persoane.
Voineag a mai anunţat că în 2024 au fost dispuse peste 400 de măsuri preventive.
”În privinţa măsurilor preventive, în anul de referinţă, pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse de procuror şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi 409 măsuri preventive, comparativ cu 311 în anul precedent. Aş sesiza aici o creştere a importanţei măsurii controlului judiciar pe cauţiune, o formă de măsură preventivă modernă, care poate asigura în anumite situaţii un echilibru între protecţia obiectivelor anchetei penale şi cea a drepturilor şi libertăţilor celor investigaţi. Totuşi atunci când apreciem că se impune, propunerea arestului preventiv, noi o vom susţine cu fermitate în faţa instanţelor judecătoreşti. În dosarele penale trimise în judecată anul 2024, în cursul urmăririi penale, au fost dispuse de procurori şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi 395 de măsuri preventive faţă de 250 în anul precedent”, a mai declarat Marius Voineag.
Scade ponderea achitărilor în dosarele DNA
El a mai transmis că în 2024 a scăzut ponderea achitărilor.
”Din perspectiva indicatorilor de calitate reţinem că infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmare de către instanţă a fost dispusă în numai 2,07% din totalul cauzelor soluţionate, respectiv în 39 de dosare din cele 1.888 de cauze soluţionate pe fond. Calculând procentul achitărilor pronunţate în anul 2024 prin raportare la totalul inculpaţilor judecaţi în anul anterior, ponderea achitărilor a scăzut de la 17,64% la 16,37%, iar prin raportare la numărul cauzelor, conform indicatorului Consiliului Superior al Magistraturii, avem o scădere a procentului achitărilor de la 26,88% la 21,52%”, a afirmat procurorul şef al DNA.
El a precizat că din cei 147 de inculpaţi care au fost achitaţi definitiv în anul 2024, numai unul dintre aceştia a fost trimis şi în judecată în perioada 2023 - 2024, ceilalţi 146 de inculpaţi fiind trimişi în judecată în perioada 2014-2022.
Marius Voineag a remarcat şi o îmbunătăţire la procentul cauzelor restituite.
”Cu privire la cauzele restituite definitiv şi aici am avut o îmbunătăţire, am coborât procentul cauzelor restituite de la 10,52% la 6,42%, iar prin raportarea la numărul persoanelor, dacă vorbim de restituiri, avem o coborâre de la 3,43% la 3,23% în anul anterior”, a mai relatat Marius Voineag.
Accent pe recuperarea prejudiciilor şi bunurilor indisponibilizate
El a declarat că DNA a pus un accent deosebit pe recuperarea prejudiciilor.
”Un aspect esenţial al activităţii, asupra căruia punem un accent special, este recuperarea produsului infracţional, element strategic decisiv în asigurarea caracterului disuasiv al muncii noastre. La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv se ridica la peste 280 de milioane de lei, din care, pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asiguratorii în valoare de 236 de milioane de lei, reflectând preocuparea noastră constantă pentru recuperarea produsului infracţional generat de faptele de corupţie sau asimilate.
Intensificarea activităţii noastre în planul recuperării produsului infracţional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentaţi să săvărşească infracţiuni de corupţie sau asimilate a acestora, în sensul că nimeni niciodată n-ar trebui să rămână cu banii”, a mai transmis procurorul şef al DNA.
El a concluzionat că activitatea DNA în 2024 a fost una performantă.
”Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din anul 2024 a fost una performantă, cu numeroase realizări şi un trend general pozitiv. Acest lucru este confirmat atât de evoluţia indicatorilor statistici cantitativi cât şi de evoluţia celor calitativi, în special de creşterea diversităţii tipului de probe administrate şi de scăderea semnificativă a gradului de achitări”, a afirmat Marius Voineag.
El a adăugat că DNA va continua să ţintească cazurile de mare corupţie şi domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor şi unde potenţialul prejudiciilor provocate de aceste fapte este unul semnificativ.
