De ce a refuzat Curtea de Apel București să extrădeze un interlop turc, care executa atacuri armate cu AK-47 în Istanbul

În luna decembrie 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat instanţa cu o solicitare formulată de autorităţile judiciare din Turcia - Tribunalul Penal pentru Crime Grave nr. 16 Istanbul, în care se cerea extrădarea lui Firat Guneş, urmărit internaţional pentru apartenenţa la o grupare criminală, identificată ca aripa "Daltonlar" a grupării conduse de Bariş Boyun.

La momentul sesizării instanţei, Firat Guneş a fost identificat pe teritoriul României, unde se afla în stare de arest preventiv, într-o cauză penală instrumentată de autorităţile române, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului.

Potrivit documentelor din instanţă, procurorii turci susţin că, în perioada 10 octombrie 2023 - 11 noiembrie 2023, în calitate de membru al grupării Daltonlar, Firat Guneş a participat la organizarea şi susţinerea unor atacuri armate asupra a două obiective din Istanbul, "atacuri executate cu arme de foc deţinute ilegal, inclusiv puşti automate AK-47 şi pistoale de calibrul 9 mm".

Sursele citate mai spun că au la dosar înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de Firat Guneş cu un alt membru al bandei, în care cei doi discută despre o motocicletă furată, utilizată într-un atac armat şi care a fost ulterior aruncată în barajul Sazlibosna de lângă Istanbul. De asemenea, Firat Guneş ar fi deţinut şi purtat fără drept arme de foc şi muniţii utilizate în scopul atingerii obiectivelor grupării.

CAB invocă nerespectarea drepturilor în Turcia

Deşi recunosc că în documentele primite din Turcia se realizează o expunere suficient de clară a faptelor pentru care este acuzat Firat Guneş, judecătorii români au respins, săptămâna trecută, solicitarea de extrădare, pe motiv că bărbatul are o stare de sănătate gravă - ''un traumatism sever prin armă de foc suferit anterior pe teritoriul Turciei", având perforaţii gastrice, intestinale şi colice, precum şi leziuni renale, ceea ce a impus intervenţii chirurgicale de mare amploare.

Judecătorii români invocă şi condiţiile grele de detenţie în închisorile din Turcia, dar şi utilizarea arbitrară de către autorităţile turce a acuzaţiilor de apartenenţă la organizaţii criminale pentru suprimarea vocilor critice.

"Aceste informaţii obiective şi actuale fundamentează temerea că persoana extrădabilă nu ar beneficia de protecţia necesară integrităţii sale fizice, cu atât mai mult cu cât acesta a fost deja victima unor acte de violenţă armată extremă pe teritoriul statului solicitant, context care îi sporeşte vulnerabilitatea. În acest context, garanţiile formale oferite de statul solicitant sunt lipsite de substanţă în faţa riscului documentat ca persoana extrădabilă să nu primească îngrijirile postoperatorii şi monitorizarea imunologică indispensabile supravieţuirii sale", spun judecătorii români, potrivit documentelor din instanţă.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Mercedes s-a dat peste cap pentru noul C-Class: ”Cel mai puternic și mai sportiv pe care l-am făcut vreodată”