Lista include și actualul șef al instituției, Alina Albu, care își dorește un nou mandat.
Procurorii evaluați sunt:
- Ioana-Bogdana Albani – procuror-șef serviciu la DIICOT structura centrală;
- Alina Albu – actualul procuror-șef DIICOT;
- Antonia Diaconu – procuror-șef serviciu la DIICOT Pitești;
- Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef serviciu la DIICOT Timișoara;
Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, și-a anunțat miercuri retragerea din concurs, în plin proces de evaluare.
Bogdan Pîrlog vizează funcția de procuror-șef al PÎCCJ: „În urma unei temeinice analize, am decis să nu mai continui participarea în cadrul procedurii de selecție pentru numirea în funcția de procuror șef al DIICOT și să mă concentrez asupra celei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Așa cum am precizat și domnului ministru al justiției, în cadrul dialogului purtat cu acesta, experiența, calitățile mele intelectuale și profesionale, caracterul și tot ansamblul competențelor dovedite de-a lungul unei cariere de procuror de peste 25 de ani mă recomandă a răspunde cel mai bine cerințelor funcției de procuror general, unde pot valorifica, la nivel optim, abilitățile mele, în acord cu nevoile sistemice și interesele societății” a scris magistratul pe Facebook.
Ioana-Bogdana Albani, candidată pentru funcţia de procuror-şef DIICOT, a afirmat că, în momentul în care o substanţă este trecută în zona de droguri, atunci interesul traficanţilor pentru aceasta scade. Ea a precizat că mereu va apărea o substanţă nouă, dar ori de câte ori este trecută mai repede în tabele, scade vulnerabilitatea în piaţă.
Ioana-Bogdana Albani a fost întrebată, miercuri, la interviul pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, cum va realiza obiectivul prioritar al acestei direcţii de suprimare a alimentării pieţei cu droguri.
„Asta este o luptă de uzură. Intră în categoria unei combateri de uzură şi asta pentru faptul că, dincolo de acţiunile noastre propriu-zise, sunt necesare şi intervenţii legislative. Vă pot spune că ne-am confruntat, cel puţin pe zona Bucureştiului, mulţi ani, de fapt până în anul 2023, cu o substanţă care a circulat foarte, foarte abundent în Bucureşti. De asemenea, în 2023, poate şi 2024, după ce prima substanţă a fost introdusă pe tabel, a apărut imediat inevitabil cea de-a doua, care încă macină cel puţin zona Bucureştiului. Şi substanţele psihoactive noi sunt suficient de diversificate şi, mai mult decât atât, nu sunt aceleaşi chiar pentru toate regiunile ţării. Dar Bucureştiul are o problemă destul de importantă şi la acest moment, în care iarăşi am încercat să grăbim procesul de trecere pe tabel. Este un efort pe care statul îl poate face mai repede decât îl putem face noi, adunând de pe stradă sau urcând pe palierele superioare către cei care introduc în România aceste substanţe”, a afirmat Ioana-Bogdana Albani.
Ea a explicat că în momentul în care o substanţă este trecută în zona de droguri interesul pentru aceasta scade în cazul traficanţilor.
Procedura și calendarul
Fiecare candidatla șefia DIICOT are la dispoziție maximum 30 de minute pentru prezentarea proiectului de management și cel mult o oră pentru întrebări și răspunsuri. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, când ministrul Justiției va înainta propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM în vederea obținerii avizului consultativ.
Funcția de procuror-șef al DIICOT rămâne vacantă începând cu 14 aprilie. Din 31 martie vor rămâne neocupate și funcțiile de procuror general al PICCJ și procuror-șef al DNA.
Critică la adresa DIICOT din partea DNA
Ioana-Bogdana Albani, care candidează la funcţia de procuror-şef al DIICOT, a declarat miercuri că a fost constatată o vulnerabilitate în cadrul Direcţiei cu privire la modul în care sunt înregistrate denunţurile făcute de persoane acuzate de infracţiuni grave, printre care omor şi tentativă de omor, şi care le dau informaţii procurorilor pentru fapte minore pe traficul de droguri, pentru a beneficia în instanţă de pedepse mai mici.
În timpul interviului susţinut în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, Ioana-Bogdana Albani a afirmat că există "neregularităţi punctuale" la DIICOT în legătură cu denunţurile făcute "nu din mărinimie" de diverşi inculpaţi.
„Este un fenomen, este vorba de neregularităţi punctuale constatate, dar care pot vulnerabiliza activitatea Direcţiei. În cursul anului trecut, s-a desfăşurat un amplu control cu o tematică sensibilă, cea a înregistrării denunţurilor persoanelor care au fost inculpate şi fac acest lucru, nu din mărinimie, ci pentru a-şi asigura o situaţie mai confortabilă, o pedeapsă mai mică. Denunţul, dacă este valorificat, poate reduce la jumătate limitele între care se poate stabili o pedeapsă. Au fost constatate neregularităţi, unele dintre ele în anumite zone, să spunem, sistematic, în altele, din necunoaştere sau poate din neglijenţă; este vorba doar de circuitul şi înregistrarea acestor denunţuri, nu este vorba de cum sunt ele soluţionate. Controlul nu a avut ca obiect să intervină în soluţia vreunui procuror în acest sens, ci doar circuitul", a spus Albani.
Ioana-Bogdana Albani a dezvăluit că a existat chiar o "critică" la adresa DIICOT din partea DNA în legătură cu denunţuri făcute pe trafic de droguri de persoane acuzate de alte infracţiuni, dând ca exemplu şi inculpaţi trimişi în judecată pentru omor sau tentativă de omor.
„Cu mai mulţi ani în urmă, a fost formulată o critică la adresa DIICOT chiar de către DNA, în sensul că inculpaţi trimişi în judecată de ei pentru fapte complexe formulau denunţuri la DICOT pe droguri, fiind varianta cea mai simplă şi obţineau prin valorificarea acestor denunţuri, prin trimiterea la instanţă a hârtiilor necesare reducerea limitelor de pedeapsă pentru acele infracţiuni importante. V-aş mai da şi un alt exemplu. Sunt trimişi în judecată pentru omor, tentativă de omor, fac denunţ pe droguri, pe fapte relativ minore. Şi această persoană, vorbesc de cel acuzat de omor, pentru a-şi îndulci pedeapsa, formulează un denunţ la noi, într-o structură, pentru trafic de droguri. El nu are treabă cu traficul de droguri, este denunţătorul. Dar va beneficia (de reducerea pedepsei - n.r.), chiar dacă va da două 'bile', cum spunem în limbajul nostru obişnuit. (...) Controlul deja este terminat şi are nişte constatări", a mai spus Albani, care este procuror-şef serviciu la DIICOT - Structura centrală.
