Cum a reușit Cristi Danileț să câștige la CEDO împotriva statului român. Explicațiile avocatei care l-a reprezentat
CEDO a decis luni că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general, spune Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Danileţ la Strasbourg.
În anul 2021, Cristi Danileţ (la acea vreme încă judecător, a ieşit la pensie în ianuarie 2024) a dat România în judecată la CEDO, după ce a fost sancţionat în anul 2019 de CSM (condus atunci de Lia Savonea) pentru postarea a două mesaje pe Facebook.
CEDO confirmă dreptul la exprimare publică
„Marea Cameră a decis menţinerea soluţiei pronunţate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertăţii magistraţilor de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancţiona disciplinar. Hotărârea de azi clarifică faptul că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunţată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudenţa CEDO privind articolul 10 şi statutul magistraţilor, având potenţialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor în societăţile democratice. Cazul priveşte libertatea de exprimare a unui judecător şi modul în care statul poate sau nu poate sancţiona magistraţii pentru opiniile exprimate în spaţiul public", explică Nicoleta Popescu.
Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul lui Danileţ articolul 10 privind libertatea de exprimare din Convenţia europeană a drepturilor omului.
Curtea constată sancțiuni disproporționate
Fostul judecător nu a solicitat daune morale statului român.
CEDO a stabilit că sancţionarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporţionată şi că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcţionarea justiţiei şi statul de drept.
Mai mult, hotărârea stabileşte standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condiţiile în care libertatea de exprimare a magistraţilor poate fi restrânsă.
Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancţiuni, arătând că inclusiv sancţiunile considerate "minore" pot descuraja magistraţii să participe la dezbateri publice legitime.
„A cere magistraţilor să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o reţetă periculoasă pentru democraţie. Le mulţumesc avocatelor mele pentru munca lor şi tuturor celor care m-au susţinut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toţi magistraţii din România şi din ţările membre ale Consiliului Europei. Nu am solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertăţii mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetăţenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independenţa justiţiei şi libertatea de exprimare, într-un context în care magistraţii sunt şi trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept", a declarat Cristi Danileţ.
CSM a aplicat sancțiunea disciplinară lui Cristi Danileț
În anul 2019, Cristi Danileţ a fost sancţionat disciplinar de Secţia pentru judecători a CSM constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5% pe o perioadă de 2 luni, pentru două postări publicate pe Facebook. Una dintre postări se referea la funcţionarea justiţiei şi un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem, iar a doua postare avea legătură cu numirea şefului Statului Major al Armatei.
„Secţia reţine că opiniile exprimate în spaţiul public de judecător, în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, precum şi maniera în care au fost prezentate evenimentele în derulare la acel moment, expresiile insidioase, neadecvate şi chiar indecente folosite în cursul relatării, se circumscriu manifestărilor contrare demnităţii funcţiei, fiind de natură a aduce atingere imparţialităţii şi prestigiului justiţiei", era motivarea oferită de CSM.
În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sancţiunea aplicată lui Cristi Danileţ, cu următoarea motivare: „Cu privire la comentariul magistratului vizând un articol publicat pe site-ul ziare.com, întemeiat a apreciat instanţa disciplinară că limbajul folosit depăşeşte cu mult limitele decenţei specifice funcţiei deţinute, care impun sobrietate şi echilibru, de o manieră care să nu prejudicieze imaginea sistemului judiciar".
Ulterior, în 2021, Cristi Danileţ a sesizat CEDO, invocând încălcarea libertăţii de exprimare (art. 10 CEDO) şi a art. 8 privind dreptul la viaţă privată.
Pe 20 februarie 2024, o Cameră a CEDO pronunţă hotărârea în cauza Danileţ vs. România şi constată încălcarea art.10 din Convenţie. Curtea nu reţine încălcarea art. 8 privind dreptul la viaţă privată, iar luni Marea Cameră a Curţii pronunţă hotărârea definitivă, menţinând soluţia din 2024 şi confirmând încălcarea libertăţii de exprimare a magistratului Cristi Danileţ.
Hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
Etichete: cedo, Cristi Danileţ, CSM,
