Robotul Philae a facut o descoperire senzationala pe suprafata cometei Ciuriumov: "Aceasta este o surpriza. Nu ne asteptam"

19-11-2014 | 11:31

Robotul Philae pe suprafata cometei Ciuriumov - Gherasimenko

Robotul Philae a detectat molecule organice continand elementul chimic carbon, care se afla la baza vietii pe Terra, in cele 57 de ore de functionare pe suprafata cometei Ciuriumov - Gherasimenko.

Stirileprotv

Din fericire, robotul a reusit sa faca aceasta descoperire inainte ca principala sa baterie sa se descarce si sistemele sa se opreasca, informeaza Reuters. Cercetatorii germani au anuntat ca robotul Philae, care a ajuns pe 12 noiembrie pe suprafata cometei 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko, in cadrul misiunii spatiale Rosetta, a detectat prezenta unor molecule organice, pe baza de carbon, considerate elementele de baza ale vietii pe Pamant, in cele 57 de ore de functionare a sistemelor sale.

Savantii au precizat ca, deocamdata, nu este clar daca moleculele organice includ compusi complecsi care intra in alcatuirea proteinelor. Unul dintre scopurile misiunii Rosetta este sa descopere daca viata a fost adusa pe Terra de comete, prin intermediul compusilor chimici organici pe baza de carbon.

Philae a atins suprafata cometei Ciuri, cum este denumit pe scurt "hoinarul" spatial 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko, dupa o calatorie de 10 ani prin spatiu, la bordul sondei spatiale Rosetta, intr-o misiune care intentioneaza sa afle mai multe despre cum s-au format planetele si, poate, chiar cum a aparut viata. Robotul a incheiat sambata o misiune de 57 de ore pe suprafata lui Ciuriumov, dupa ce a trimis prin unde radio datele privind o serie de experimente stiintifice pe care le-a efectuat automat, inainte de a ramane fara energie. Cometele dateaza din perioada de formare a Sistemului Solar si contin molecule organice extrem de vechi, ca o capsula a timpului.

Instrumentul Cometary Sampling and Composition Experiment, pe scurt COSAC, aflat la bordul robotului, a reusit sa "miroasa" atmosfera cometei si sa detecteze primele molecule organice, dupa ce Philae a atins suprafata lui Ciuriumov, potrivit DLR, Centrul Aerospatial German. Robotul a efectuat si o forare la 25 de centimetri adancime in cautarea de molecule organice, dar, deocamdata, nu este clar daca a reusit sa livreze un esantion de materie instrumentului COSAC pentru analize. La bordul lui Philae, care are dimensiunile comparabile cu cele ale unei masini de spalat rufe, se afla si instrumentul MUPUS (Multi Purpose Sensors for Surface and Subsurface Science), care este folosit pentru masurarea densitatii si a caracteristicilor termale si mecanice ale suprafetei cometei. MUPUS a descoperit ca suprafata lui Ciuriumov nu este atat de moale pe cat s-a crezut anterior.

Un senzor termic trebuia sa fie introdus la circa 40 de centimetri sub suprafata cometei, dar acest lucru nu s-a intamplat, in ciuda faptului ca "ciocanul" care trebuia sa infiga senzorul a fost setat la putere maxima. Centrul Aerospatial German (DLR) crede ca, dupa ce a trecut printr-un strat de praf cu o grosime de 10-20 de centimetri, senzorul a intalnit un strat de material la fel de dur ca gheata. "Aceasta este o surpriza. Nu ne asteptam sa dam peste gheata atat de dura", a declarat, marti, Tilman Spohn, cercetatorul care conduce echipa ce lucreaza cu instrumentul MUPUS, in cadrul DLR.

Cercetatorul a precizat ca MUPUS ar putea fi folosit din nou daca bateriile lui Philae vor fi incarcate prin expunerea la lumina solara, lucru care savantii spera sa se intample pe masura ce cometa se apropie de Soare.

Philae, lansat miercuri de la bordul sondei spatiale Rosetta catre suprafata cometei, a ajuns intr-o zona umbrita a acesteia. O camera video de la bordul sondei spatiale, care orbiteaza la mai putin de 16 kilometri altitudine de cometa, a surprins in imagini ultimele minute ale coborarii lui Philae pe suprafata acesteia, care a durat, in total, sapte ore. In imaginile publicate luni de ESA se observa locul in care Philae a atins cometa si regiunea unde a ajuns, in cele din urma, dupa ce a sarit ca o minge pe suprafata corpului spatial.

Saritura robotului, care nu era prevazuta, a fost consecinta esecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declansat corespunzator si nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel intr-o zona umbrita, unde bateriile sale nu se pot reincarca folosind lumina solara, energia fiind necesara pentru o misiune extinsa. Cercetatorii ESA au asteptat cu neliniste informatii, pe masura ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv forarea, si, din fericire, a avut suficienta energie pentru a transmite informatiile prin unde radio catre sonda Rosetta, care le-a transmis apoi catre Terra. Inainte de a-si opri sistemele si a intra intr-o stare de hibernare, Philae si-a schimbat putin pozitia pentru a incerca sa aiba acces la mai multa lumina solara pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acopera corpul robotului, dar, imediat dupa rotire, a ramas fara energie, iar sistemele sale s-au inchis.

Cometa 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko se indreapta catre Soare, acompaniata de sonda Rosetta. Cresterea cantitatii de lumina ar putea fi utila pentru incarcarea bateriilor lui Philae. Pe masura ce cometa se incalzeste, jeturi de gaz sunt eliberate din adancurile sale, ceea ce ar putea duce la miscarea robotului si mutarea lui din regiunea umbrita unde se afla.

Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt asteptate in luna decembrie, cand vor fi prezentate la conferinta American Geophysical Union din San Francisco. Lansata in 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicata aflarii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut sa joace un rol determinant in aparitia vietii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri ceresti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodata ale suprafetei unei comete.

Micul robot a putut sa radiografieze interiorul cometei, sa-i studieze magnetismul, sa realizeze imagini cu solul, sa analizeze moleculele complexe de la suprafata. Potrivit specialistilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agentia spatiala franceza, misiunea sa este realizata in proportie de 80%. Dupa trei zile de lucru, "rezultatele lui Philae sunt extraordinare", este de parere Marc Pircher, director al CNES. In cazul restabilirii contactului, daca totul functioneaza asa cum a fost programat, Philae ar trebui "sa moara de cald" in martie 2015, atunci cand cometa se va apropia de Soare.

Insa Rosetta isi va continua misiunea de "insotitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel putin pana pe 13 august 2015, data la care cometa va trece la cea mai mica distanta de Soare. Misiunea ei este programata sa dureze pana la sfarsitul lunii decembrie 2015. Plasarea unui robot pe o cometa aflata la o distanta de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezinta o premiera in istoria explorarii spatiale si un punct culminant al unei misiunii care a inceput in urma cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetatori pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 tari europene si Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spatiale.