Ghid la nevoie. Ce trebuie sa stii daca vrei sa anulezi amenda rutiera
Ghidul a fost realizat pe baza indrumarilor date de avocati specializati, care au castigat procese cu Politia Rutiera. Acestia sustin ca in unele cazuri nu este neaparat nevoie de avocat, procedura fiind foarte simpla.
Gandul: Primul pas e sa nu lasati sa treaca cele 15 zile in care aveti dreptul de a va adresa instantei de judecata pentru a contesta procesul-verbal de contraventie. Instanta careia trebuie sa va adresati este cea in raza careia isi are sediul unitatea de politie rutiera care v-a amendat. Plangerea care se adreseaza instantei de judecata - pe care o puteti depune personal sau trimite prin posta cu confirmare de primire - trebuie sa fie insotita de o copie dupa actul de identitate si o copie dupa procesul-verbal prin care ati fost amendat. Principalele motive prin care puteti obtine anularea procesului-verbal de contraventie tin chiar de modul in care acesta a fost intocmit de politisti. Acesta trebuie sa aiba toate rubricile completate corect. In realitate, s-a dovedit ca multi politisti nu completeaza toate rubricile sau nu le completeaza corect. Posibile lipsuri ale procesului-verbal: neprecizarea motivelor care au dus la intocmirea unui proces-verbal sau care nu contin datele cerute de lege; nu sunt mentionate obiectiunile contravenientului; lipsa semnaturii agentului constatator; lipsa mentiunilor cu privire la numele si functia agentului constatator; stabilirea amenzii in suma totala, fara sa se indice sanctiunea aplicata pentru fiecare din contraventiile stabilite.
Adevarul: Volkswagen, Renault si Skoda sunt marcile preferate de romani atunci cand isi cumpara un autoturism din strainatate. Liderul clasamentului, Renault Clio, a avut principal merit realizarea de cifre importante intr-o piata dominata de modelele producatorului autohton Dacia (Logan, Sandero si Duster). Gama producatorului francez a inregistrat vanzari de 4.982 de unitati, avand ca principal atu pretul. O surpriza placuta pentru Skoda a fost modelul Octavia, care in prezent este al doilea in preferintele romanilor. 2010 a fost un an bun pentru aceasta gama, care a inregistrat o crestere de 16,2%, cu un total de 4.110 unitati vandute. Opel Astra a avut cea mai surprizatoare evolutie, lansarea noului model avand un aport decisiv in triplarea vanzarilor. Modelul german a cunoscut o crestere de 188%, reusind anul trecut sa atraga 3.378 de clienti. Volkswagen Golf nu s-a dezmintit nici in acest an. Vanzarile compactei germane sunt stabile, 3.059 de unitati fiind cumparate in 2010. Desi Golf este cea mai apreciata masina in Europa, in Romania ea se afla pe locul patru in preferintele publicului. Refresh-ul gamei Fiesta a adus cresteri pentru Ford. Variatia vanzarilor acestui model a fost una pozitiva, de 76,5 % si un total de 3.003 unitati.
Cotidianul: Romania, pe locul 1 in Europa dupa riscul de infometare. Intr-un raport al Bancii Central Europene, Romania se afla pe locul 1 in Europa si pe locul 12 in lume intr-un top al tarilor cu cel mai mare grad de risc de infometare. Motivul pentru care romanii ar muri de foame ar fi legat de preturile foarte mari, pe care nu ni le-am putea permite,sși nu de lipsa produselor agricole de pe piata. Lumea ar putea fi lovita in acest an de o criza alimentara puternica, avertizeaza expertii straini. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, este insa optimist. "Romania e imposibil sa nu aiba grau si porumb. Si daca nu l-am semana ar rasari", a declarat Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii. Romania are capacitatea de a hrani 80 de milioane de oameni pentru ca, la noi, graul rasare si daca nu-l semeni. O spune chiar ministrul agriculturii, care sustine ca e imposibil ca tara sa fie lovita de o criza a alimentelor.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Jurnalul National: Un bucurestean din doi nu-si va mai permite plata caldurii. Despre privatizarea RADET sevorbeste din ce in ce mai mult, asa ca, putin a mai ramas pana la dema¬rarea procesului de concesionare a serviciului de furnizare a energiei termice. De cativa ani, regia de termoficare a fost botezata "gaura neagra" a bugetului Capitalei, alaturi de RATB. Pentru a afla care sunt efectele acestei masuri, Primaria Capitalei a comandat un studiu de oportunitate privind gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termica. Din studiu rezulta ca unul din doi bucuresteni nu-si va mai permite plata facturilor la energia termica. Municipalitatea ia in considerare majorarea pretului la gigacalorie la 200 de lei sau la 250 de lei fara TVA incepand cu luna aprilie 2011, fata de nivelul actual de 124 de lei cu TVA la care populatia plateste caldura. Masura ar avea un efect devastator asupra populatiei, 50% din gospodarii neavand cum sa plateasca aceste facturi imense. Ulterior, pretul nu ar trebui sa creasca cu mai mult de 10% in perioada 2011-2014 fata de pretul din 31 aprilie 2010. "La nivelul anului 2011, factura nu este suportabila pentru 50% din gospodariile din Bucuresti". Iar la nivelul anului 2022, pana cand se face calculul, se asteapta ca tariful sa nu fie suportabil pentru 55% din locuinte. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), 30% din populatia Capitalei castiga peste venitul mediu; 10% castiga venitul minim, iar 60% intre cel minim si cel mediu.
Romania Libera: Deputatii si senatorii ne-au costat anul trecut 37 milioane de euro. In aceasta suma intra atat salariile alesilor si ale membrilor cabinetelor parlamentare, cat si celelalte cheltuieli: cazare, deplasari, abonamente telefonice. In 2011 suma va fi mai mare, deoarece indemnizatiile parlamentarilor au crescut cu 15%. In 2010, cei mai multi bani i-au cheltuit senatorii. Fiecare dintre cei 137 de alesi a reprezentat un efort bugetar de 119.000 de euro. In total, membrii Senatului au consumat 16,3 milioane de euro. Din datele oficiale reiese ca fiecare senator a cheltuit pe luna peste 9.900 de euro. In acesti bani se regasesc indemnizatia alesului, salariile oamenilor din subordinea sa, deplasarile in strainatate, combustibilul consumat, telefoanele mobile si protocolul. In ceea ce-i priveste pe membrii Camerei Deputatilor, cheltuielile au fost de 64.000 de euro anual, adica 20,8 milioane de euro pentru toti cei 325 deputati (8 dintre ei au fost numiti ministri in Guvern).
Directia de Comunicare a Senatului afirma ca anul trecut „cheltuielile cu benzina/motorina in circumscriptiile electorale au fost in valoare de 2,8 milioane de lei". Facand o medie a pretului la benzina si motorina pe anul 2010, rezulta ca acei 137 de alesi au consumat 703.750 de litri de combustibil. Presupunand ca masinile senatorilor au consumat 10 litri de combustibil la 100 de kilometri, rezulta ca statul roman a decontat anul trecut combustibilul necesar parcurgerii a peste 7 milioane de kilometri. Adica in fiecare luna s-ar fi parcurs 4.280 de kilometri pentru fiecare cabinet senatorial. Pentru protocol, senatorii au cheltuit o suma mai mica, doar 906.000 de lei, adica 226.500 de euro.
ZF.ro: Restructurarea siderurgica. Competitia la nivel global a fortat sectorul siderurgic din Romania sa se reorganizeze din temelii si sa se retehnologizeze pentru a putea rezista criteriilor dure de performanta din Vest. Orase intregi, precum Campia Turzii, Hunedoara, Nadrag, Calan, Otelu Rosu sau Zalau, au fost construite avand la baza combinatele siderurgice din zona si care generau in trecut zeci de mii de locuri de munca. Astazi in combinatele din zona mai lucreaza o mana de oameni, insa cu utilaje si tehnologii moderne. Imediat dupa Revolutie, pe platformele siderurgice lucrau circa 140.000 - 150.000 de muncitori, iar astazi numarul acestora s-a redus la mai putin de 40.000. La acea data combinatele romanesti functionau avand la baza tehnologii cu comanda mecanizata la nivelul anilor '70, iar europenii din Vest treceau la automatizari si computerizare, isi aminteste Petru Ianc, seful directiei generale de Politica Industriala si Competitivitate din cadrul Ministerului Economiei, care spune ca in prezent am recuperat acest decalaj tehnologic.