Cand va avea loc marele cutremur si cat de periculos va fi. Specialistii in fizica pamantului, la "Dupa 20 de ani"

×
Codul embed a fost copiat

Gheorghe Marmureanu si Mirea Radulian au discutat cu Cristian Leonte despre „marele cutremur”, sisteme de avertizare, dar si despre cum ne putem salva in cazul unui seism major

Gheorghe Marmureanu, director onorific al Institutului National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, si Mircea Radulian, directorul stiintific al INFP, au fost invitatii lui Cristian Leonte in emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata duminica de la ora 10.00 pe PRO TV si online pe PROTV NEWS. Specialistii de top ai Romaniei in fizica pamantului au vorbit despre riscul unui cutremur, dar si despre posibilitatea de a fi avertizati.

Va fi marele cutremur? Si cand?
Mircea Radulian: Putem raspunde partial. Va fi un cutremur mare, la un moment dat. Zona Vrancea generaza astfel de cutremure, dar e imposibil de spus cand. Avand in vedere complexitatea, nimeni nu poate spune cu exactitate cand. Magnitudinea si adancimea sunt si ele o problema.
Gheorghe Marmureanu: Sunt optimist, fiindca nu poate fi acum. Nimeni nu poate spune precis ca va fi maine, poimaine. Cine afirma asa ceva, nu are partea fundamentala a acestei stiinte. Noi facem de fapt fizica cutremurelor, desi se cheama Institutul de Fizica Pamantului.

Citeste si: Bucuresti, capitala europeana a cutremurelor. Cat de puternice sunt "zguduiturile" care ne vin din Grecia si Turcia

Dati-ne un orizont de timp
Mircea Radulian: Privind simplu, statistic, cutremurele mari, cu magnitudini peste 7, sunt in medie 2 pe secol. Din datele pe care le avem noi, aceste cutremure nu apar regulat in timp, ci mai degraba grupate. Daca am un cutremur mare la un moment dat, in 20, 30, 40 de ani mai am inca 2-3 cutremure mari. S-a repetat acest scenariu in ultimele secole.

Citește și
masuri national arena
Masurile luate de autoritati in eventualitatea unei calamitati. Cum se transforma Arena Nationala intr-o tabara de sinistrati
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Pentru secolul XXI care este succesiunea, statistic vorbind?
Mircea Radulian: Modelele noastre nu sunt inca suficient de precise. Daca acest scenariu se va repeta, suntem intr-o perioada ceva mai linistita. Sa nu ne gandim neaparat ca trebuie sa ne asteptam la cutremurul mare.

Deci cutremurul mare al secolului XXI nu a venit inca.
Gheorghe Marmureanu: Prin ’98-2000 era o nebunie ca va veni pe 15 ianuarie un cutremur de 7,5, spunea un tip numit Hancu. Si zicea el ca daca nu va fi pe 15 ianuarie, va fi pe 28 februarie si va avea magnitudinea 9. Este imposibil ca energia sa creasca intr-o luna si jumatate de la 7,5 la 9. Pe atunci eram director stiintific si am vrut sa explic de ce nu va avea loc.
Avem date iar dupa 1629, lucrurile sunt mai clare, datele sunt credibile. De pilda, in 1701 a avut loc un cutremur de mare adancime care s-a simtit in Polonia, exact ca in 1940. In 1738 a fost un cutremur cotat cu 6,8-6,9 de seismologul rus Sebalin. Manastirea luI Stefan cel Mare a fost daramata atunci, Cetatea Neamtului, practic distrusa, s-a simtit pana la sud de Dunare. A fost exact ca la 1977.
Urmeaza marele cutremur din 1802, foarte adanc, dar la care nu a murit nimeni. Sunt distante lungi si distante de cutremure apropiate. Cand e un cutremur de suprafata, distanta dintre un cutremur foarte puternic si cel de dinaintea lui e de 36-37 ani. La cutremurele foarte adanci, distanta in timp variaza insa foarte mult – 65, chiar 100 de ani. Aici e problema noastra acum. Din ce stim pana acum, viitorul mare cutremur va fi adanc. Daca era de suprafata, avea loc pana acum. Problema noastra este, va avea loc la 65 sau la 100 de ani dupa cel din ’77. Asta e marea problema.
Mircea Radulian: Aceasta succesiune ar avea si o baza, ar putea fi explicata. Vrancea, din datele noastre, se pare ca are niste segmente. E un corp rigid, are o anumita geometrie, dar se pare ca are aceasta caracteristica de a produce cutremure pe anumite segmente destul de bine definite. Sunt cutremure gen ’77, care apar pe la 100 de kilometri, mai de suprafata, sunt cutremure mai adanci, precum cel din 1940. Acumularea asta de energie in Vrancea are loc permanent iar cand se elibereaza energia nu se elibereaza printr-un singur soc, un singur cutremur. Se pare ca se produce mai intai in segmentul cel mai adanc – 140-150 km. Apoi urmeaza un cuplaj, se poate inarca energia in segmentele mai de sus si astfel se declanseaza cutremure in lant.

Uitandu-ne la istoria cutremurelor din Romania, urmatorul seism de adancime ar putea aparea in intervalul de care vorbea domnul Marmureanu?
Mircea Radulian: Da, e posibil, dar lucrurile nu sunt foarte regulate, fenomenul are si un caracter haotic. E destul de greu sa spui precis. De pilda, noi pornim de la ipoteza ca aceasta incarcare tectonica e constanta in timp, dar ea poate avea fluctuatii. De asemenea, procesele acestea de rupere, de mare adancime, sunt extrem de complexe.
Gheorghe Marmureanu: Depinde si de contextul mondial, sunt 14 blocuri tectonice in lume.
Mircea Radulian: Poate fi, oricum, un interval de 50, 60 sau chiar 100 de ani de la cutremurul din 1986
Gheorghe Marmureanu: E o problema cu acest cutremur, a fost cotat ca fiind de suprafata, primul soc a fost la 94 de kilometri, ultimul a fost la 120. A mai fost si 1990, cand s-a mai descarcat o parte din energie.

Facand un calcul, inteleg ca 2086 ar fi anul cel mai indepartat
Gheorghe Marmureanu: Mai degraba 2036, 2038
Mircea Radulian: Rezistenta zonei Vrancea, dupa anumite modele, consta din niste nuclee, care nu au configuratia identica de la un ciclu seismic la altul. Daca am niste nuclee de rezistenta mari si situate intr-o anumita configuratie, zona ar putea rezista foarte bine, pana in 2070-2080 fara sa se rupa. Dar cand se va declansa cutremurul, acesta va fi mare, foarte mare, pentru ca si rezistenta a fost mare. Pot fi rezistente ceva mai mici, care sa se rupa mai repede.
Gheorghe Marmureanu: Daca v-ati uitat pe ultimele cutremure, toate sunt foarte adanci

Ce inseamna un cutremur mare, pentru Vrancea
Mircea Radulian: Cutremurele majore sunt peste 7. Cel din 1986 a avut 7,1 pe scara pe care o folosim noi acum, dar nu a fost foarte periculos. E diferenta intre un cutremur de 7,1 si unul de 7,3 si 7,5. Si e diferenta si in functie de adancime.
Gheorghe Marmureanu: Asta pe mine ma deranjeaza, in toata aceasta ipoteza. Daca vine acum un 7,1 la 94 de kilometri, e o problema, poate fi ca in ’77.
Mircea Radulian: In 1990 au fost doua cutremure, 6,9 si 6,4. Au fost foarte apropiate de cel din ’77 ca localizare. Diferenta de magnitudine dintre ele nu pare mare, dar daca ne uitam la pagube vedem ca sunt foarte diferite. Un cutremur de 7,1 e periculos, dar nu produce pagube mari, unul peste 7,3 produce pagube. De asemenea, adancime conteaza: daca e mai sus, ca in 1977, atunci, datorita geometriei particulare a zonei Vrancea, care are o inclinare, nu se poate propaga spre Moldova, fiindca acolo e o zona mai putin rigida. Ca urmare, se propaga catre sud-vest, catre Bucuresti. Asta inseamna si o emisie preferentiala de energie, deci si efecte mai mari in acea zona. Daca e mai putin adanc sunt probleme mari in sud-estul tarii. Daca e mai adanc e exact pe dos: ruperea se propaga catre Moldova si atunci efectele se distribuie diferit.
Gheorghe Marmureanu: Cand cutremurul e mai de suprafata, suprafata pe care se propaga e mai mica, daca e adanc, suprafata e mai mare. La aceeasi magnitudine, la cutremurele mai mici, e mai putina energie pe metru patrat.

Avem telespectatori care nu au prins niciun cutremur. As vrea sa le explicati cum se simte un cutremur mare
Gheorghe Marmureanu: Un cutremur de 7,5 e un fenomen foarte complex, e greu de spus.
Mircea Radulian: Sunt cateva lucruri simple si clare, care se intampla de fiecare data. Sunt 2 miscari: o prima miscare, pe verticala, care apare totdeauna prima, fiindca sunt niste unde longitudinale care au viteza mai mare. A doua miscare este mai mult pe orizontala, e mai mare ca amplitudine si este cea mai periculoasa. Diferenta intre cele 2 miscari e, pentru Bucuresti, de 20 de secunde. Iti vine prima miscare, nu te sperie neaparat, iar la un moment dat se atenueaza, urmeaza o pauza si abia apoi vine acea miscare puternica. Aceasta se atenueaza mult mai greu in timp, poate dura 30-40 de secunde. Depinde si la ce etaj esti.
Gheorghe Marmureanu: In momentul cand cineva e in casa si simte aceasta miscare pe verticala, trebuie sa se astepte la un cutremur important. La un cutremur mic nu simti miscarea pe verticala. Asa se va simti si cutremurul mare ca va aparea la sfarsitul acestui secol.
Mircea Radulian: Aici putem fi siguri, fiindca aici functioneaza fizica, propagarea undelor e la fel. Alte lucruri sunt mai dificil de spus: de pilda, poate fi un soc multiplu, cum a fost in 1977, poate fi un soc simplu.

Care e sistemul de avertizare pe care Romania il are la dispozitie in momentul de fata?
Gheorghe Marmureanu: Stiam aceasta distanta in timp intre miscari – 20 de secunde la Bucuresti, al Craiova sunt aproape 60 iar la Ruse, 38-40 secunde. Sistemul a fost subiectul unui mare proiect european si am construit acest sistem de-o parte si de alta a Dunarii. Infrastructura a costat 3,7 milioane de euro. Cand Vrancea porneste stim in secunda 4 dupa ce se inregistreaza in Vrancea ce magnitudine avem, e singurul sistem din lume care lucreaza pe magnitudine, chiar si japonezii lucreaza pe altceva. E conectat la STS, toate autoritatile ISU din Romania si Bulgaria primesc semnalul in secunda 4. Deocamdata am avut un singur cutremur.
Multi se intreaba de ce nu au un astfel de sistem in buzunar, de ce nu e public. Deocamdata autoritatile si industria nucleara sunt conectate. Cand in secunda 4 stiu magnitudinea, trebuie transmis semnalul. Dar nu exista in lume un sistem care sa transmita instantaneu la milioane de celulare acest semnal. Daca folosim sirene se creaza panica. Vom vedea, in perspectiva, ce se poate face. Cei din Bucuresti ar putea fi avertizati cu 25-32 de secunde inainte, cei din Giurgiu – 36-37 de secunde, la Kozlodui au vreo 70 de secunde.

Credeti ca ar fi util ca un astfel de sistem sa functioneze pentru toata lumea?
Mircea Radulian: Se discuta si nu e lamurit. Eu cred ca aspectul tehnice se poate rezolva, dar mai e cel socio-psihologic: depinde foarte mult de comportamentul celui care primeste aceasta informatie. De multe ori, in fata unei asemenea informatii, oamenii intra in panica. In alte tari functioneaza asemenea sisteme in Japonia si Mexic – dar in Mexic au timp mult mai mare la dispozitie, 50-60 de secunde.

A aparut aceasta campanie de informare, oamenii afla ce au de facut in caz de cutremur. De pilda, sa se adaposteasca sub grinda cand simt prima unda. E o idee buna?
Gheorghe Marmureanu: Depinde care grinda, sa fie de rezistenta. Multi au planseu turnat in forma. Fiecare ar trebui sa stie care e locul cel mai sigur din locuinta sa. Pe vremuri, casele aveau grinda aceea, boiandrugul, deasupra usii. Acum nu o mai au.
Mircea Radulian: E bine sa nu fii catre exteriorul locuintei, pentru ca acolo au loc prabusiri mai dese, sa fii mai spre mijloc si intr-un loc mai stramt. Sa nu fie spatii mari, in caz ca se produs prabusiri de tavan, fiindca de obicei, daca locul e stramt esti mai ferit. De multe ori accidentele apar nu fiindca se prabusesc cladirile, ci mobilele
Gheorghe Marmureanu: Important e ca oamenii sa nu iasa pe scari. In Romania exista o singura scara proiectata anti-seismic, a costat vreo 4 milioane de lei pe timpul lui Ceausescu – e cea de la Teatrul National. In caz de cutremur, treptele se rotesc si iti prind piciorul. De pilda, Toma Caragiu s-a dus pe scari, daca ramanea in apartament traia – eu am vazut la el pe masa sticlele si paharele, nu cazusera.

Citeste si: Cele mai bune metode de SIGURANTA in caz de cutremur. Specialistii din SUA ii contrazic pe europeni

In aceasta campanie ii invata pe copii sa se bage sub banca in caz de cutremur.
Gheorghe Marmureanu: Daca ai o banca buna da, dar daca nu, e periculos. Trebuie sa te orientezi. Eu nu cred insa ca e sigur sa te ascunzi sub banci, experimentele lui Doug Copp arata ca nu e asa. Eu unul am cautat sa nu aplic sistemul de avertizare pentru scoala, fiindca are o deviatie standard – 0.1, 0.2. Or un cutremur de 7.2 e periculos, unul de 6.8 nu.

Daca veti constata ca Vrancea sta linistita prea mult timp, veti face publica aceasta descoperire?
Gheorghe Marmureanu: Asta chiar ar fi o problema, e o inmagazinare de energie si daca are loc asa ceva, te astepti sa se descarce.
Mircea Radulian: Noi postam pe site activitatea seismica si oamenii sunt mult mai atenti. Daca am avea de-a face cu o anomalie, nu inseamna ca vine neaparat un cutremur. Nu poti sa panichezi oamenii.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Ce trebuie sa stie romanii la 38 de ani de la seismul devastator din 77.
Ce trebuie sa stie romanii la 38 de ani de la seismul devastator din 77. "Exista scenarii cu cateva mii de victime"

Marele cutremur de care se tot vorbeste nu se va produce in acest an, sustin specialistii de la Institutul de Fizica a Pamantului, in ziua in care se implinesc 38 de ani de la seismul devastator din 1977.

Masurile luate de autoritati in eventualitatea unei calamitati. Cum se transforma Arena Nationala intr-o tabara de sinistrati
Masurile luate de autoritati in eventualitatea unei calamitati. Cum se transforma Arena Nationala intr-o tabara de sinistrati

La Arena Nationala au fost aduse mii de paturi de campanie. In cazul unui cutremur devastator, stadionul se va transforma intr-o imensa tabara de sinistrati.

Nu doar blocurile cu bulina stau sa cada in Capitala, ci si primaria Sectorului 5 sau Teatrul Nottara. Ce spun autoritatile
Nu doar blocurile cu bulina stau sa cada in Capitala, ci si primaria Sectorului 5 sau Teatrul Nottara. Ce spun autoritatile

In timp ce proprietarii care stau in case cu bulina sunt criticati ca nu-si consolideaza locuintele, anumite ministere si chiar primarii fac acelasi lucru: amana sa repare sediile pe care le detin.

Recomandări
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână

Unul din cele mai bune licee din București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a simțit că trebuie să se reinventeze. În urmă cu patru ani directoarea a gândit un proiect pilot îndrăzneț, mai apropiat de cerințele actuale ale învățământului.  

TAROM și-a
TAROM și-a "pensionat" o parte din flotă. Soartă grea pentru unele avioane Airbus A318

Avioane Airbus care au aparținut flotei TAROM au ajuns la fier vechi. Două dintre acestea au fost dezasamblate de noul proprietar direct la Otopeni.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.