Tichetele de 500 de lei pentru elevii defavorizați, valabile și după începerea școlii. Guvernul a prelungit valabilitatea

În cadrul aceleiași ședințe, a fost completat și OUG nr. 87/2020 și OUG nr. 83/2023, vizând atât clarificarea conducerii Corpului de control al prim-ministrului.

Guvernul a modificat OUG nr. 83/2023, stabilind că tichetul social în valoare de 500 de lei, acordat preșcolarilor și elevilor din medii dezavantajate pentru achiziționarea de materiale școlare aferente anului școlar 2024–2025, va putea fi utilizat până la data de 31 octombrie 2025. Termenul anterior era 31 august 2025.

„O altă modificare adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 prevede, prin excepție, că tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional destinat preșcolarilor și elevilor dezavantajați, în vederea achiziționării de materiale școlare pentru anul școlar 2024-2025, în valoare de 500 de lei într-o tranșă unică, va putea fi folosit până la data de 31 octombrie 2025, și nu până la 31 august 2025”, potrivit ordonanței. 

Începutul anului școlar, umbrit de prostestele din Educație

În acest an școlar, aproximativ 670.000 de preșcolari și elevi au beneficiat de acest ajutor, destinat achiziționării de rechizite și altor produse necesare frecventării școlii și grădiniței. Măsura are ca scop sprijinirea copiilor din medii dezavantajate, contribuind la reducerea abandonului școlar și la creșterea incluziunii în educație, potrivit Ministerului Educației.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat că probabil anul şcolar 2025-2026 va începe pe 8 septembrie cu un boicot.

Protestele zilnice au loc în București și alte orașe ale țării, unele sindicate anunțând deja că vor participa la manifestația din Capitală, organizată luni, 8 septembrie, chiar în ziua începerii anului școlar.

Peste 150 de persoane, membri ai sindicatelor aparţinând CNS Cartel Alfa Braşov, au participat, miercuri, în faţa Palatului Administrativ, la o acţiune de protest împotriva măsurilor legislative adoptate în ultima vreme de Guvern în domeniul social şi economic.

Membrii sindicatului sunt nemulţumiţi de ultimele măsuri ale Ministerului Educaţiei, printre care şi cea privind creşterea normei didactice, şi, dacă acţiunile de protest nu vor avea un ecou, nu exclud intrarea în grevă la începutul anului şcolar.

Schimbări anunțate înaintea noului an școlar

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a informat, luni seara, că în majoritatea covârşitoare a claselor nu există schimbări în anul şcolar 2025 - 2026, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv.

După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă.

În acest context, Ministerul Educaţiei a precizat că "majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite".

"În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 - 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 - 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene", a arătat Ministerul Educaţiei.

Conform sursei citate, ţinta ministerului rămâne una flexibilă: reducerea învăţământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în şcoli unde pot avea acces la un proces educaţional standard (aşa cum tind spre exemplu practicile educaţionale din Finlanda) sau derularea învăţământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunităţii locale şi evaluarea educaţională a inspectoratelor şcolare (aşa cum tind, spre exemplu, practicile educaţionale din Franţa şi Irlanda).

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Sărbătoare la FCSB! Tricolorul va fugi după România - Țara Galilor direct la nunta sa cu o senzuală brunetă