Tichetele de 500 de lei pentru elevii defavorizați, valabile și după începerea școlii. Guvernul a prelungit valabilitatea

62556194
Shutterstock

În cadrul ședinței de joi, Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență vizând extinderea perioadei de utilizare a tichetelor sociale educaționale pentru elevii din medii defavorizate.

În cadrul aceleiași ședințe, a fost completat și OUG nr. 87/2020 și OUG nr. 83/2023, vizând atât clarificarea conducerii Corpului de control al prim-ministrului.

Guvernul a modificat OUG nr. 83/2023, stabilind că tichetul social în valoare de 500 de lei, acordat preșcolarilor și elevilor din medii dezavantajate pentru achiziționarea de materiale școlare aferente anului școlar 2024–2025, va putea fi utilizat până la data de 31 octombrie 2025. Termenul anterior era 31 august 2025.

„O altă modificare adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 prevede, prin excepție, că tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional destinat preșcolarilor și elevilor dezavantajați, în vederea achiziționării de materiale școlare pentru anul școlar 2024-2025, în valoare de 500 de lei într-o tranșă unică, va putea fi folosit până la data de 31 octombrie 2025, și nu până la 31 august 2025”, potrivit ordonanței. 

Începutul anului școlar, umbrit de prostestele din Educație

În acest an școlar, aproximativ 670.000 de preșcolari și elevi au beneficiat de acest ajutor, destinat achiziționării de rechizite și altor produse necesare frecventării școlii și grădiniței. Măsura are ca scop sprijinirea copiilor din medii dezavantajate, contribuind la reducerea abandonului școlar și la creșterea incluziunii în educație, potrivit Ministerului Educației.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat că probabil anul şcolar 2025-2026 va începe pe 8 septembrie cu un boicot.

Protestele zilnice au loc în București și alte orașe ale țării, unele sindicate anunțând deja că vor participa la manifestația din Capitală, organizată luni, 8 septembrie, chiar în ziua începerii anului școlar.

Peste 150 de persoane, membri ai sindicatelor aparţinând CNS Cartel Alfa Braşov, au participat, miercuri, în faţa Palatului Administrativ, la o acţiune de protest împotriva măsurilor legislative adoptate în ultima vreme de Guvern în domeniul social şi economic.

Membrii sindicatului sunt nemulţumiţi de ultimele măsuri ale Ministerului Educaţiei, printre care şi cea privind creşterea normei didactice, şi, dacă acţiunile de protest nu vor avea un ecou, nu exclud intrarea în grevă la începutul anului şcolar.

Schimbări anunțate înaintea noului an școlar

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a informat, luni seara, că în majoritatea covârşitoare a claselor nu există schimbări în anul şcolar 2025 - 2026, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv.

După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă.

În acest context, Ministerul Educaţiei a precizat că "majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite".

"În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 - 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 - 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene", a arătat Ministerul Educaţiei.

Conform sursei citate, ţinta ministerului rămâne una flexibilă: reducerea învăţământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în şcoli unde pot avea acces la un proces educaţional standard (aşa cum tind spre exemplu practicile educaţionale din Finlanda) sau derularea învăţământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunităţii locale şi evaluarea educaţională a inspectoratelor şcolare (aşa cum tind, spre exemplu, practicile educaţionale din Franţa şi Irlanda).

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
Citește și...
Recomandări medicale pentru elevi înainte să înceapă școala în septembrie 2025: controale, vaccinuri și reguli de igienă

La început de școală, pe lângă pregătirile privind rechizite, eventuale uniforme și alte lucruri necesare pentru un nou an școlar, există câteva recomandări medicale pentru elevi.  

Școlile din România duc lipsă de profesori. Matematica și științele exacte, materiile cu cele mai mari lipsuri de personal

Lipsa profesorilor este una dintre principalele probleme cu care se confruntă școlile din România, arată un raport OCDE din 2024. Țara noastră are un deficit în cazul profesorilor de științe exacte, educație fizică, dar și în cazul artelor.

Bacalaureatul de toamnă 2025 confirmă prăbușirea învățământului din România. ”Eu am scris numa’ prostii”

Bacalaureatul de toamnă a ajuns la final cu mai puțin de 900 de candidați care au reușit să ia diploma, după soluționarea contestațiilor. În total, 8.000 de tineri au promovat în sesiunea de toamnă.  

Recomandări
Nicușor Dan: „Partidele nu s-au înțeles pe legea salarizării. Și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR”

Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Peste 120 de aleși ar putea rămâne fără funcții dacă Legea integrității va fi promulgată. USR, avertisment pentru PNL

După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.

Ungaria declară Rusia drept „amenințare” pentru Europa și ordinea mondială. Ruptură față de politica lui Viktor Orbán

Guvernul Ungariei a condamnat oficial agresiunea militară a Rusiei și și-a anunțat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit orientărilor politice publicate marți seara.