”Școala după școală”. Comuna care își ajută copiii nevoiași să nu renunțe la carte

×
Codul embed a fost copiat

Programul "Școala după școală" îi poate ajuta pe copiii nevoiași să învețe carte. Din păcate însă, există puţine astfel de programe în toată ţara.

În comuna Cârţa, din judeţul Sibiu, de pildă, autorităţile locale, părinţii şi bunicii le oferă copiilor o masă caldă, după cursuri. În România, din 3 milioane de elevi, aproape 400.000 renunţă la educaţie, arată un studiu UNICEF, realizat pe 10 ani. Şi asta ne plasează pe locul 3 în Europa la abandon şcolar.

În comuna Cârţa, din judeţul Sibiu, autorităţile locale şi localnicii au renovat singuri căminul cultural, au construit o bucătărie nouă şi au pornit programul ”Școala după şcoală”. Toţi oamenii locului se implică şi aduc legume din curte, gospodinele gătesc, iar bunicile pun masa şi spală vasele.

90 de elevi sunt hrăniţi zilnic cu un meniu cald după şcoală, apoi îşi fac temele.

Primăria alocă 250.000 de lei pe an, pentru mâncare şi plata profesorilor, pentru orele suplimentare.

Citește și
afterschool
Centre afterschool facute din bani europeni zac nefolosite de ani de zile: "Ce sa facem, daca asta e Romania in care traim?!"

Cristian Magheru, primarul comunei Cârța: "Nimeni din primărie nu primeşte spor de calculator, antenă şi spor de fonduri europene, am puţin angajaţi şi atunci pot găsi resurse să finanţez acest afterschool. Nu e un efort deosebit."

Însă din păcate astfel de cazuri sunt rare.

În urmă cu doi ani, la şcoala din Dumbrăviţa - judeţul Braşov - a existat un program after school în care elevii primeau o masă caldă, învăţau limba engleză, se jucau şi îşi făceau şi temele. Finanţat cu 70 de mii de euro, de guvernul norvegian, programul s-a întrerupt când s-au terminat banii. 50 de copii din clasele 1-4 au beneficiat de el.

Rugaţi de părinţi, unii profesori au continuat, din proprie iniţiativă, să stea cu copiii şi după cursuri.

Gheorghe Zachiu, primarul comunei Dumbrăviţa: "Vom face cu fonduri de la bugetul local, dar e foarte greu. Sunt multe piedici, ca să zic aşa, sunt foarte mari costurile."

În Galaţi, programul afterschool există doar în 13 şcoli, din cele 140 ale judeţului. În comuna Braniştea, de pildă, directorul şcolii nu a reuşit să atragă fonduri europene pentru un astfel de proiect.

Primarul localităţii spune că va face nişte calcule să vadă dacă poate susţine programul școala după şcoală din bugetul local.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Citește și...
Au plătit 400.000 de euro pentru un afterschool, dar nu au bani pentru utilități și salarii
Au plătit 400.000 de euro pentru un afterschool, dar nu au bani pentru utilități și salarii

O investiţie de 400.000 de euro din bani europeni se năruie sub ochii nepăsători ai celor de la primăria din Șelaru, judeţul Dâmboviţa. Este vorba despre un centru afterschool, ridicat în 2010.

Centre afterschool facute din bani europeni zac nefolosite de ani de zile:
Centre afterschool facute din bani europeni zac nefolosite de ani de zile: "Ce sa facem, daca asta e Romania in care traim?!"

In timp ce rata abandonului scolar creste alarmant in special la sate, mai multe centre afterschool facute din bani europeni sunt nefolosite de ani de zile.

Afacerea nascuta din timpul petrecut in plus la serviciu de parinti. Cati bani se investesc si se obtin dintr-un afterschool
Afacerea nascuta din timpul petrecut in plus la serviciu de parinti. Cati bani se investesc si se obtin dintr-un afterschool

Afacerea numita after-school ia avant de la an la an in Romania. Si asta pentru ca tot mai multi parinti stau la serviciu peste program si nu mai au timp sa verifice temele copiilor.

Recomandări
Primele imagini surprinse de un pasager aflat în autocarul românesc răsturnat în Slovenia. Trei oameni au murit în accident
Primele imagini surprinse de un pasager aflat în autocarul românesc răsturnat în Slovenia. Trei oameni au murit în accident

Trei români au murit și alți patru au fost răniți într-un după ce autocarul în care se aflau s-a răsturnat pe o autostradă din Slovenia.

Câți bani publici au primit partidele parlamentare anul trecut și pe ce i-au cheltuit. Diferențele dintre PSD și USR
Câți bani publici au primit partidele parlamentare anul trecut și pe ce i-au cheltuit. Diferențele dintre PSD și USR

În 2022 au fost vărsate în conturile formaţiunilor politice sume în valoare de 256.640.664,28 lei. Ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă şi propagandă: PSD - 58,54%, PNL- 70,72%, PMP - 27,62%, informează News.ro.

Zăpadă și vânt în aproape toată țara. IGSU recomandă şoferilor să evite să plece la drum pe viscol şi ninsoare puternică
Zăpadă și vânt în aproape toată țara. IGSU recomandă şoferilor să evite să plece la drum pe viscol şi ninsoare puternică

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a recomandată şoferilor să evite să plece la drum pe timp de viscol şi ninsoare puternică.