Cum s-a schimbat sistemul de burse în România în ultimii 10 ani. ANOSR: Fondul de burse rămâne subfinanțat

protest studenti
Agerpres

Sistemul de burse și protecție socială pentru studenți a trecut prin mai multe transformări în ultimii 10 ani, arată o analiză realizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

De la 172,2 milioane de lei în 2015, fondul alocat la nivel național a ajuns în 2024 la peste 961 de milioane de lei. De asemenea, numărul maxim de burse ce putea fi acordat anual a urcat de la 77.778 în 2015 la 99.409 în 2024, însă valoarea acestora nu a ținut pasul cu scumpirile, iar în ultimii trei ani fondul de burse nu a fost deloc majorat, arată analiza ANOSR.

Măsurile fiscale asumate de guvernul Bolojan afectează și bursele studenților. Ministrul Educației, Daniel David, a precizat în iulie că bursele nu sunt impozitate și că nu vor mai fi acordate în vacanţe.

De asemenea, studenții la taxă nu vor mai beneficia de bursă.

Citește și
Daniel David
David: Temele pentru acasă au devenit o corvoadă. Ministrul Educației va semna două ordine care vor intra în vigoare imediat

El a adăugat și că fondul de burse scade faţă de 2023, dar și că își dorește ca aceste măsuri să fie temporare.

„Evident că fondul de burse se schimbă, se modifică, scade în comparaţie cu 2023, dar vă spun că aproape nimic din punct de vedere financiar nu se poate compara în situaţia de criză pe care o avem acum cu ce-a fost în 2023 sau în 2024. Deşi fondul scade faţă de 2024 sau 2023, este mai mare decât ce-am avut în 2022, înainte să facem aceste schimbări”, a explicat Daniel David.

Cum au crescut fondurile

Creșterea bugetului nu a fost constantă, ci a cunoscut salturi importante în momente-cheie. Creșterile înregistrate de la un an la altul nu au fost notabile decât în 2017, 2023 și 2024.
În 2017, schimbările apărute au fost multiple.

În primul rând, acestea au contribuit la asigurarea unei predictibilități în acordarea fondului de burse, prin reglementarea costului standard alocat per student bugetat pe lună în textul Legii educației naționale nr. 1/2011 la art. 223 alin. (91). Pe lângă aceasta, s-a prevăzut alocarea fondului de burse pe tot anul calendaristic (12 luni) spre deosebire de anii anteriori, când fondul de burse se aloca doar pentru perioada desfășurării activităților didactice.

„Astfel, creșterea de 223,8% a survenit în urma creșterii costului standard de la 83 lei/lună/student bugetat (cât era în 2016) la 201 lei/lună/student bugetat, precum și a alocării acestuia pe o perioadă mai lungă cu aproximativ 3 luni (perioada vacanțelor)”, arată ANOSR.

burse grafic

Până în anul 2023, când a avut loc adoptarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, creșterile dintre ani au fost minore, fluctuând doar prin creșterea numărului de studenți înmatriculați pe locuri finanțate de la bugetul de stat.

În acest an, principala schimbare se referă la modul de calculare a valorii costului standard pentru constituirea fondului de burse și protecție socială.

„Prin Legea învățământului superior nr. 199/2023, valoarea costului standard devine variabilă, în funcție de salariul minim brut, reprezentând 10% din salariul minim brut garantat în plată la nivel național. Astfel, pentru perioada octombrie-decembrie 2023, valoarea costului standard crește de la 201 lei/lună/student bugetat la 330 lei/lună/student bugetat, salariul minim brut la acea vreme fiind de 3.300 lei/lună”.

Această majorare a condus, implicit, la creșterea fondului total de burse cu 15,88%.

burse grafic

Anul trecut a fost cel mai mare buget pentru burse

În 2024, România a alocat cel mai mare fond pentru burse din anul 2015 - 961 de milioane de lei.

„În anul 2024, creșterea înregistrată este de 16,48%, datorată creșterii salariului minim brut începând cu 1 iulie de la 3.300 lei la 3.700 de lei, spre deosebire de anul anterior, când în 9 din cele 12 luni s-au aplicat vechile prevederi și valoarea de 201 lei/student bugetat/lună. Doar pentru 3 luni, după intrarea în vigoare a legii, a fost utilizată formula nouă, astfel justificându-se diferența de creștere”, arată ANOSR.

Analiza ANOSR atrage atenția că, în ciuda creșterii numărului de burse, valoarea acestora nu acoperă costul real de trai al unui student. În unele centre universitare, o bursă socială nu reușește să acopere nici jumătate din chiria unei garsoniere.

burse grafic

Bugetul Ministerului Educației în 2024

Execuția bugetului general consolidat în 2024 a fost de 727 miliarde de lei, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 1,7 trilioane de lei.

Bugetul Ministerului Educației în același an a fost de 59 miliarde de lei, ceea ce reprezintă:

• 8,11% din bugetul general consolidat

• 3,34% din PIB

„Legislația în vigoare la acea vreme, respectiv Legea învățământului superior nr. 199/2023, articolul 147, stipula că educației i se alocă o finanțare de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat al anului respectiv. Totuși, această prevedere nu a fost respectată, nici în cadrul execuției bugetare, nici ca urmare a eventualelor majorări”, mai arată ANOSR.

burse grafic

Concluziile analizei studenților

„Analiza ilustrează şi 4 scenarii posibile, conturate cu scopul de a surprinde impactul economic al modificărilor raportat la economia statului, în comparaţie cu cel resimţit de către comunitatea de studenţi şi mediul universitar. Aceste scenarii fac referire la modul în care poate evolua în viitor fondul de burse şi protecţie socială, în baza modificărilor aduse modului de calcul a valorii costului standard şi perioadei de acordare pentru alocarea acestuia. Mai mult, am evidenţiat şi evoluţia posibilă a numărului de beneficiari în funcţie de perioada de acordare a burselor şi cuantumul acestora”, precizează ANOSR.

• sistemul de burse a fost constant subfinanţat prin raportare la coşul minim de trai al unui student, calculat fie de CNFIS, fie de ANOSR, fondul alocat în 2024 fiind cu aproape jumătate mai redus faţă de fondul necesar pentru a acorda acelaşi număr de burse în cuantumul minim de 1588 lei/lună (reprezentând estimările coşului minim al studentului pentru asigurarea tuturor cheltuielilor de trai);

• fondul de burse va scădea cu 52,12% faţă de valoarea care ar fi trebuit acordată prin alocarea a 10% din salariul minim brut pe o perioadă de 12 luni, date fiind scăderea valorii costului standard la 10% din salariul minim net, precum şi a perioadei de acordare;

• numărul de studenţi beneficiari de burse va scădea, ca urmare a diminuării fondului de burse, cu peste 44.000;
fondul de burse s-a menţinut la acelaşi procent din bugetul general consolidat şi din valoarea PIB în ultimii 3 ani;

• scăderea fondului de burse provocată de modificarea modului de calcul prin raportarea la salariul minim net, dar şi prin acordarea subvenţiei per student bugetat doar pe perioada desfăşurării activităţilor didactice are un impact bugetar redus prin raportare la valoarea deficitului bugetar, contribuind doar cu 0,2%;

• niciodată nu a existat cadrul legal care să împiedice studenţii de pe locurile cu taxă să beneficieze de burse – înainte de adoptarea Legii învăţământului superior nr. 199/2023, era în vigoare OUG nr. 133/2000 care prevedea explicit posibilitatea studenţilor de la taxă de a beneficia de burse de la bugetul de stat, iar ulterior s-a inclus în prevederile OME nr. 6463/2023.

Solicitările studenților

• revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni);

• revenirea la acordarea burselor către studenţi pe toată durata anului calendaristic (12 luni);

• creşterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut;

• reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat;
diversificarea de către universităţi a formelor de sprijin pentru studenţi, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituţionale.

Articol recomandat de sport.ro
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
Citește și...
David: Temele pentru acasă au devenit o corvoadă. Ministrul Educației va semna două ordine care vor intra în vigoare imediat
David: Temele pentru acasă au devenit o corvoadă. Ministrul Educației va semna două ordine care vor intra în vigoare imediat

„Temele pentru acasă au devenit o corvoadă”, a spus joi ministrul Educației, Daniel David, la dezbaterea „Reconstruim şcoala din interior”, organizată de Comisia pentru învăţământ a Senatului.

Elevi români, campioni mondiali la informatică. Guvernul i-a premiat cu aproape 4,5 milioane de lei
Elevi români, campioni mondiali la informatică. Guvernul i-a premiat cu aproape 4,5 milioane de lei

Într-o țară în care mult prea mulți elevi sunt analfabeți funcționali, iar abandonul școlar atinge cote alarmante, peste o sută de copii sclipitori au fost premiați pentru excelență la olimpiadele internaționale.

CampioMATE – Campionatul național de matematică pe echipe - bilanțul înscrierilor și al CALIFICĂRILOR pentru Ediția 2026
CampioMATE – Campionatul național de matematică pe echipe - bilanțul înscrierilor și al CALIFICĂRILOR pentru Ediția 2026

PARTENERIAT. CampioMATE – Campionatul național de matematică pe echipe - program educațional inspirat din sport și jocuri video, ajuns în la cea de-a cincea ediție, a derulat în octombrie – noiembrie înscrierile și calificările pentru noul sezon.

 

Recomandări
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor

Joi seara, responsabilii de la Apele Române au anunțat că alimentarea cu apă se apropie de reluare pentru cei peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița.

BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”
BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”

Biroul Electoral de Circumscripţie Bucureşti a cerut eliminarea videoclipului filmat la Cotroceni în care apar candidatul USR la Primărie Cătălin Drulă, preşedintele Nicuşor Dan şi Vlad Voiculescu. 

Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România
Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina". Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment într-o discuție cu Zelenski şi alți lideri europeni pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.