Unic în lume. Situri de dinozauri uitate de 100 de ani, redescoperite în Transilvania
Mai multe situri de dinozauri, unice în lume, descoperite acum 100 de ani în Transilvania și uitate între timp, au fost redescoperite de un grup de oameni de știință din Ungaria și România.
Un grup internaţional de cercetare coordonat de Muzeul de Istorie Naturală a Ungariei şi de Catedra de Paleontologie a Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta a descoperit, în Transilvania, în zona Bazinului de la Haţeg, situri de dinozauri uitate de o sută de ani, a transmis Muzeul de Istorie Naturală a Ungariei, potrivit Hirado.
Descoperirea este foarte bogată şi unică în lume, deoarece rămăşiţele osoase oferă o perspectivă asupra perioadei scurte de dinaintea dispariţiei dinozaurilor, de la sfârşit de Cretacic.
Muzeul aminteşte că înainte de Primul Război Mondial, Ottokár Kadic a efectuat, timp de câţiva ani, o cartografiere geologică în partea de vest a Bazinului de la Haţeg, de unde a colectat rămăşiţe de dinozauri şi alte reptile, iar această descoperire a fost una extrem de valoroasă.
Descoperirea atestă dinozaurul ”Magyarosaurus dacus”
Colecţia respectivă reprezintă sfârşitul perioadei cretacice şi include rămăşiţele pe baza cărora a fost descris şi primul dinozaur care poartă numele “Magyarosaurus dacus”.
Ca urmare a evenimentelor istorice care au urmat colectării descoperirilor de atunci, multe dintre informaţiile privind locaţia exactă a siturilor au fost pierdute, ceea ce a făcut ca noi săpături paleontologice să nu mai poată avea loc în zonă.
În comunicatul muzeului se precizează că materialul vertebrat care a fost plasat în Ungaria a preocupat pentru mult timp societatea paleontologică internaţională, deoarece conţine o serie de rămăşiţe foarte valoroase, care pot fi examinate doar aici.
“Semnificaţia paleontologică remarcabilă a descoperirilor de la Haţeg care sunt păstrate la Budapesta s-a bucurat mult timp de interes internaţional, însă întotdeauna a reprezentat o problemă faptul că siturile exacte în care au fost descoperite şi, prin urmare, mediul anterior în care au trăit aceste creaturi, nu au fost cunoscute. Redescoperirea siturilor a fost posibilă după ce a fost descoperită, recent, harta pe care Ottokár Kadic a folosit-o în timpul săpăturilor sale, iar aceasta includea marcaje exacte cu privire la siturile anterioare”, a explicat Gábor Botfalvai, coordonatorul grupului internaţional de cercetare, care lucrează la Muzeul de Istorie Naturală a Ungariei şi la Catedra de Paleontologie a Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta.
Cele mai valoroase fosile au numai câțiva milimetri
În urma unei activităţi de cercetare pe teren, care a durat mai multe săptămâni, s-a reuşit identificarea locurilor din care Ottokár Kadic a adunat rămăşiţele, iar din acestea au fost colectate rămăşiţe osoase suplimentare.
Din cele peste o sută de rămăşiţe se poate evidenţia o coloană vertebrală completă care a aparţinut unui dinozaur Sauropoda, dar au fost descoperite şi nişte rămăşiţe valoroase de la alţi dinozauri, diverşi crocodili şi broaşte ţestoase.
“Din punct de vedere ştiinţific, cele mai valoroase fosile au o dimensiune de numai câţiva milimetri, acestea fiind unele pe care le-a descoperit János Magyar, în timpul preparării rămăşiţelor. Aceste piese minuscule aparţin unor mamifere, iar astfel, ele pot fi considerate cele mai vechi rămăşiţe de mamifere din Bazinul de la Haţeg”, a spus Zoltán Csiki-Sava, de la Universitatea din Bucureşti.
Rămăşiţele osoase şi dentare au fost supuse şi unor analize geochimice, pentru a demonstra că noile rămăşiţe de vertebrate provin cu certitudine din aceleaşi locuri cu oasele din colecţie.
În timpul investigaţiilor s-a consolidat şi mai mult imaginea că rămăşiţele colectate acum provin din aceeaşi zonă în care Ottokár Kadic a făcut săpături în urmă cu peste o sută de ani, se mai precizează în comunicat.
