Soiuri de prune românești. Cele mai cunoscute preparate pregătite din prune

Dulci, cărnoase și cu un conținut ridicat de vitamine, prunele se clasează în topul celor mai îndrăgite fructe ale toamnei.

Cele mai comune soiuri de prune românești

În funcție de perioada de recoltare, în România există soiuri de prune extratimpurii (se coc înainte de 15 iulie), soiuri timpurii (se coc între 15 iulie și 10 august), soiuri mijlocii (se coc între 10 august și 5 septembrie), soiuri târzii (se coc între 10 august și 5 septembrie) și soiuri foarte târzii (se coc după 30 septembrie).

Printre cele mai comune soiuri de prune românești menționăm: soiul de prun Carpatin, soiul de prun Agent, soiul de prun Ialomița și soiul de prun Vânăt Românesc (Brumărele de Bistrița sau perje). Se spune despre soiurile de prune românești că sunt cele mai bune pentru rețeta de găluște cu prune pentru că sunt dulci și cărnoase. 

Soiul de prun Carpatin face parte din categoria soiurilor timpurii și a fost obținut în 1965 din hibridarea soiului Tuleus Gras cu Rivers. Învelișul exterior al prunelor este de culoare albastru închis, iar pulpa este de culoare galben-verzui. 

Soiul de prun Agent face parte din clasa soiurilor mijlocii. La exterior, prunele au o culoare roșiatică, iar pulpa este galbenă. 

Soi de prun Ialomița face parte din categoria soiurilor timpurii. Pielița prunelor este de culoare maro închis, acoperită cu pruină groasă. Pulpa este de culoare galben-verzuie.

Soi de prun Vânăt românesc, cunoscut și ca „Brumărele de Bistrița” sau perje, este un soi de prune care se recoltează la finalul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie. Pielița prunelor este de culoare vineție, acoperită cu pruină albă, și pulpa este de culoare galben-verzuie.

Cele mai comune preparate de prune

Nutriționiștii recomandă ca prunele să se consume în stare crudă, pentru a oferi organismului toate substanțele nutritive. Însă, gospodinele din România folosesc prunele pentru a prepara cele mai delicioase deserturi. De la binecunoscutul magiun de prune și până la compot, aceste fructe oferă un gust delicios oricărui preparat.

Tot din prune se prepară o gamă impresionantă de băuturi alcoolice tradiționale românești. Fie că vorbim de țuică, pălincă, horincă sau șliboviță, fiecare are specificul ei, oferit de zona în care se prepară.

Magiun de prune fără zahăr

Magiunul de prune este un produs tradițional românesc, care se obține prin fierberea prunelor, până când acestea se transformă într-o pastă groasă. Pentru a prepara magiunul, prunele trebuie să fie foarte coapte, pline de zaharuri, pentru că la acest preparat nu se adaugă zahăr.

Compot de prune

Compotul de prune este una dintre cele mai frecvent preparate conserve pentru iarnă. Pentru compot se pot folosi prune întregi sau jumătăți de prune, iar pentru un gust natural și delicios se recomandă evitarea folosirii conservanților.

Țuica

Țuica este printre cele mai apreciate băuturi tradiționale românești, iar cantitatea de alcool diferă în funcție de zona țării în care se produce. De exemplu, în zona Ardealului, țuica are o cantitate de alcool mai ridicată decât în Muntenia. Țuica se prepară din fructele lăsate la fermentat, după care sunt supuse procesului de distilare, o singură dată.

Pălinca

Pălinca este o băutură tradițională din zona Transilvaniei și are un conținut ridicat de alcool. Aceasta este preparată din fructe care au stat la fermentat în căzi de lemn și apoi sunt dublu distilate.

Găluște cu prune

Găluștele cu prune, sau gomboții, sunt un preparat întâlnit în Ardeal și în Banat, dar care a pătruns rapid și în celelalte zone ale țării.

Desertul se poate face cu ușurință în casă și este nevoie de doar cinci ingrediente: prune, cartofi, făină, ou și pesmet.

Articol recomandat de sport.ro

Cine a fost „tricolorul” remarcat de L'Equipe după Suedia - România 2-1