Semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării. Specialiștii spun că suprafaţa intravilană a crescut cu 300%
Activiştii de mediu trag un nou semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării. Aceştia spun că suprafaţa intravilană din această arie protejată a crescut cu 300% în timp ce populaţia a scăzut cu 60 de procente.
Este aşadar tot mai mult pământ şi tot mai puţină apă, iar din această cauză au de suferit peştii şi păsările.
Frumuseţea Deltei se vede şi din spaţiu. Imaginile surprinse de satelitul ''Sentinel 2'' ne arată, încă o dată, ce bijuterie naturală avem în ţară. Din păcate însă oamenii au început să strice lucrurile şi nu de ieri de azi. Înainte de anii '70, o treime din Deltă a fost transformată în zonă agricolă: adică peste bălți întregi s-au cărat tone de pământ.
Populaţia a fost dusă forţat în Dobrogea, aşa că nu este de mirare că, după revoluţie, a scăzut cu 60%. Surprinzător este însă că extinderea zonelor destinate agriculturii a crescut şi în ultimii 30 de ani. Activiştii de mediu vorbesc despre o creştere cu 30 de procente în timp ce incintele piscicole au scăzut cu 60%.
Teodor Frolu, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23: "De ce o zonă renaturată este mai valoroasă decât o zonă agricolă în Delta Dunării? Este foarte simplu. Dintr-o zonă renaturată câştigă comunitatea, câştigă pescarii, câştigă turiştii. Pentru o zonă agricolă câştigă cei care o administrează şi atât".
Un raport al Curţii de Conturi pentru intervalul 2016-2019, arată că, numai în aceşti 4 ani, 15 mii de hectare de luciu de apă din cadrul fermelor piscicole şi-au schimbat destinaţia în terenuri agricole.
Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: ”Acum 100 de ani, adică în 1920, în Delta Dunării se raporta o cantitate de 1437 de tone de crap, iar după 100 de ani, s-au capturat şi s-au raportat 137 de tone. O scădere de 10 ori".
Evident, şi populaţiile de păsări au fost afectate. Speciile acvatice, dependente de zonele umede, au avut de suferit cel mai mult.
Alexandru Doroșencu, ornitolog, Institutul de Cercetare Delta Dunării, Tulcea: ”Speciile cuibăritoare caracteristice zonelor umede precum stârci, pelicani, cormorani, chile, rațe – într-adevăr au suferit o reducere a habitatelor lor de hrănire, cuibărit, odihnă”.
Una dintre speciile cel mai grav afectate este cea a sturionilor, pentru care România, la fel ca multe alte ţări europene, a impus prohibiţia, în ultimii 15 ani. Chiar în această perioadă Ministerul Mediului a supus dezbaterii publice un proiect de prelungire a interdicţiei pescuitului la sturioni, de această dată pe perioadă nedeterminată.
Etichete: activist de mediu, delta dunarii, specialisti,
