Sânzienele sau Drăgaica. De ce este considerată o noapte magică: obiceiuri și tradiții
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută și sub numele de Sânzienele sau Drăgaica, este celebrată în România pe data de 24 iunie.
Acesta este un eveniment important în tradiția și cultura populară românească, având origini vechi și puternice.
Sânzienele 2023 - Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul marchează ziua în care, conform tradiției creștine, Sfântul Ioan Botezătorul a fost născut. Potrivit Bibliei, Ioan Botezătorul a fost precursorul lui Isus Hristos și a avut un rol semnificativ în pregătirea venirii Mântuitorului.
Sfântul Proroc a venit pe lume în familia preotului Zaharia, la Ein-Karem, o localitate situată la aproximativ 10 kilometri de Ierusalim.
Evenimentul a fost prezis preotului Zaharia în altarul templului de către Arhanghelul Gavriil. Mama sa, Elisabeta, considerată stearpă și înaintată în vârstă, era descendentă a neamului lui Aaron și al lui David. Fiindcă Zaharia nu a crezut în vorbele îngerului, acesta a fost pedepsit, fiind lăsat mut, până la nașterea fiului său. Nașterea Prorocului a avut loc cu șase luni înaintea Nașterii lui Iisus, conform doxologia.ro.
Preoții consideră că nașterea Înaintemergătorului este „minunea ce merge înaintea Minunii”.
Nu se știu foarte multe lucruri din viața Sfântului Ioan Botezătorul. Se știe că s-a retras în pustiu, trăind o viață aspră, plină de nevoințe, până când i-a fost poruncit să înceapă predicarea. Rolul lui Ioan a fost nu doar de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și de a-L dezvălui lumii pe Iisus ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
Conform Evangheliei după Marcu, Sfântul Ioan Botezătorul purta haine din păr de cămilă și era încins cu o curea de piele. Se hrănea cu lacuste și miere sălbatică. Deși mulți cred că mânca lăcuste, de fapt consuma lacuste, o plantă rară care nu se mai găsește în zilele noastre.
Sfinții Părinți au stabilit că ziua zămislirii Sfântului Ioan este pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca fiind ziua sa de naștere.
Tradiții și obiceiuri în noaptea de Sânziene
Sânzienele sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este considerate o zi sfântă.
În această zi, munca este interzisă atunci când soarele parcă dansează pe cer sau stă nemișcat la amiază. Există numeroase obiceiuri asociate cu această zi, dar cele mai importante sunt cele legate de dragoste.
Tradiția populară spune că în noaptea de Sânziene se deschid porțile cerului și lumea de dincolo intră în contact cu cei vii. În multe regiuni ale țării, se organizează pomeni pentru cei decedați, numite moșii de Sânziene. Pe dealuri, în timpul nopții, se aprind focuri, iar în unele sate oamenii umblă înconjurând casele, câmpurile și grajdurile cu torțe aprinse.
Fetele adună flori de Sânziene și le pun sub pernă în noaptea dinaintea sărbătorii, sperând că își vor visa alesul inimii.
Florile culese în ziua de Sânziene sunt legate în coronițe sau în cruci și sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Ele sunt păstrate pentru a fi folosite în practici magice. Ceaiul obținut din flori de Sânziene este considerat un leac miraculos pentru afecțiuni ale ficatului, pancreasului sau splinei. De asemenea, se crede că tratează problemele nervoase, afecțiunile rinichilor și este benefic pentru persoanele cu tulburări ale tiroidei.
Fetele obișnuiau, de asemenea, să arunce o cunună de flori de Sânziene pe acoperișul casei. Dacă cununa rămânea pe acoperiș, se credea că fata se va căsători în acel an, iar dacă cădea pe pământ, fata arunca cununa de mai multe ori pentru a afla câți ani va mai trebui să aștepte.
Florile de Sânziene sunt și un semn calendaristic agrar. Dacă înfloresc înainte de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetația plantelor este prea avansată. După înflorirea Sânzienelor, începe cositul.
În alte regiuni ale țării, în ziua de Sânziene, are loc o tradiție numită Drăgaica. Două fete se îmbracă în costume speciale: una într-un costum bărbătesc numit Drăgan, iar cealaltă într-un costum femeiesc numit Drăgaica.
Acestea merg pe la casele oamenilor și dansează precum călușarii. Jocul constă în sărituri în formă de cruce și îmbrățișări. Se crede că persoanele care sunt vizitate de Drăgaica vor atrage norocul și vor îndepărta ghinionul. Acestea vor fi binecuvântate cu recolte bogate și vor avea succes în munca agricolă.
De Sânziene se împart mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, simbolizând prosperitatea realizărilor până în acest moment.
Un alt obicei specific al Sânzienelor este ca femeile să se scalde în apele curgătoare sau în roua dimineții. În momentul în care soarele răsare, femeile se spală într-un râu și apoi se rostogolesc în iarba umedă de rouă.
Se crede că femeile care respectă acest obicei vor fi pure și sănătoase, se vor elibera de boli și probleme. Orice nereușită va fi rezolvată, iar femeile care doresc să devină mame au o mare șansă să rămână însărcinate, scrie crestinortodox.ro.
Ce nu se face în ziua de Sânziene
În ziua de Sânziene, oamenii trebuie să evite spălatul, munca la câmp, cusutul, sau măturatul. De asemenea, trebuie evitate aceste lucruri:
Nu te tunde în această zi. Se crede că acest lucru ar putea atrage ghinion și ar putea ruina armonia și vitalitatea părului tău.
Evită să porți haine noi în ziua de Sânziene. Se spune că aceste haine noi ar putea atrage deochiul sau ar putea fi afectate de energiile negative ale acestei sărbători.
Nu aduna roșii sau alte legume în ziua Sânziene. Se crede că aceasta ar putea aduce nenorocire asupra recoltei și ar putea împiedica fructele să se coacă în mod corespunzător.
Nu culege sau nu consuma fructe necoapte în această zi. Se crede că acestea ar putea aduce nefericire și ar putea provoca tulburări digestive sau alte afecțiuni.
Evită să faci foc în această zi. Se crede că focul ar putea atrage spirite malefice sau ar putea perturba echilibrul cosmic al sărbătorii Sânzienelor.
Se spune că dacă plouă în ziua de Sânziene, este un semn de belșug și va fi o recoltă bogată de porumb, vin și diverse bucate.
Până în preajma zilei de 24 iunie, pe câmpuri se aude cântatul cucului. În popor există superstiții care spun că, dacă pasărea se aude și după Sânziene, este un semn că vor fi războaie, foamete și alte nenorociri în anul care urmează, iar dacă acesta se oprește din cântat cu mult înainte de Nașterea lui Ioan Botezătorul, înseamnă că urmează o vară toridă și secetoasă.
Ce sunt Sânzienele?
Conform tradiției populare, în noaptea de Sânziene, cerurile se deschid, iar Sânzienele ies și interpretează dansul ielelor în locuri ascunse, departe de privirile oamenilor.
Acest dans este invizibil pentru ochii oamenilor. Cei care vor observa acest dans, se vor îmbolnăvi și nu se vor vindeca niciodată. Se spune că Sânzienele sunt ființe supranaturale, deosebit de frumoase, asemănătoare zânelor, care locuiesc în păduri sau pe câmpii. În noaptea Sânzienelor, ele se adună într-o horă, unde cântă și dansează.
Se mai spune că Sânzienele protejează culturile agricole de grindină, aduc rod semințelor, sprijină fetele să-și găsească pereche și contribuie la înmulțirea plantelor și a animalelor.
Conform tradiției, cei care nu respectă această sărbătoare, vor fi pedepsiți de Sânziene. Mai mult decât atât, acestea pot provoca vârtejuri, furtuni și grindină, pot lipsi plantele și florile de proprietățile lor vindecătoare și de mirosul lor.
Se spune că la răsăritul zilei de Sânziene, soarele își spală fața. Cei care îl observă cu atenție pot vedea apa curgând în jos sub forma unor raze lungi și luminoase.
În funcție de regiunea geografică a țării, Sânzienele sau Drăgaica mai poartă numele de Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor sau Mireasa.
Etichete: sanziene, Sfantul Ioan Botezatorul,
Dată publicare:
