România, polul sărăciei din UE. Deși avem cea mai mare creștere a venitului mediu, mulți abia supraviețuiesc lună de lună
Deși România are cea mai mare creștere a venitului mediu în rândul statelor europene, țara noastră tot rămâne în urmă la multe capitole legate de standardul de viață.
Între acestea, o vacanță departe de casă, o masă cu pește sau carne de vită la câteva zile sau acces la servicii medicale de calitate.
Cel mai tare suferă vârstnicii, însă sunt destui angajați care abia reușesc să se descurce de la o lună la alta.
Cea mai recentă analiză Eurostat despre condițiile de trai ne situează pe ultimele locuri la multe capitole. Chiar dacă veniturile au crescut în ultimii ani.
Așa cum arată datele institutului european de statistică, veniturile medii reale ale europenilor au crescut comparativ cu 2010, în medie, cu 18,5%. Dintre toate statele membre, cea mai mare creștere a fost în România – peste 140%. Alături de noi sunt și state precum Polonia, Bulgaria sau Ungaria.
Cu toate acestea, sunt foarte mulți români care abia supraviețuiesc de la o lună la alta. În 2023, cea mai mare rată a sărăciei era înregistrată în România cu 19,8%, urmată de Bulgaria cu 18% și Grecia cu 13,5 procente. La polul opus, cea mai scăzută rată a fost în Slovenia 2%, în timp ce medie Uniunii este de aproape 7 procente.
Așa se explică și faptul că după ce românii își plătesc facturile și cheltuielile curent, le rămân tot mai puțini bani. De exemplu, în 2023, aproape 60% dintre ei nu au reușit să plece într-o vacanță o săptămână departe de casă. Spre deosebire de locuitorii din Luxemburg, unde procentul este de 10 la sută, în timp ce media Uniunii este de aproape 30 la sută.
Românii nu pleacă în vacanță, dar nici nu își permit alte activități de relaxare, cum ar fi să practice un sport sau să plece în vizită într-un oraș. La nivel european, cel mai mare procent este în România 27%, iar cel mai mic în Croația 2,7%.
Sunt probleme și atunci când vine vorba de mâncare pe care românii și-o permit. Potrivit datelor, 23% dintre români nu și-au permis o masă cu carne de pui sau pește la fiecare două zile.
Cel mai mic procent de 1 la sută este în Cipru, în timp ce la nivel european media este de 9,5%.
Sociologii spun că lucrurile diferă foarte mult de la o zonă la alta, iar cei mai afectați rămân românii care locuiesc în zonele rurale. Cu o depopulare masivă a satelor și cu locuri de muncă tot mai puține, riscurile vor fi și mai mari.
Dan Petre, sociolog: „Inegalitățile cresc, în special pe axa rezidență. Adică orașele mari vor începe să devină din ce în ce mai bogate, iar veniturile și condițiile de trai vor scădea în rural”.
Cei mai vulnerabili și expuși riscurilor de sărăcie rămân tinerii, femeile, oamenii cu un nivel mai redus de educație și șomerii. Statistica Eurostat indică însă un procent mare și în rândul angajaților.
