INS: Aproape unul din cinci români a fost afectat de sărăcie la nivelul anului 2023
Aproape una din 5 (19,8%) persoane a fost afectată în 2023 de deprivare materială şi socială severă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3,97 milioane persoane, mai puţine cu 59.000 persoane faţă de anul 2022.
”21,1% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aproape 1 din 5 (19,8%) persoane a fost afectată de deprivare materială şi socială severă. 718.000 persoane de până la 65 de ani (5,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS.
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2023 de 21,1%, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3.970.000 persoane, mai puţine cu 59 mii persoane faţă de anul 2022.
Rata sărăciei pe sexe a fost în 2023 mai ridicată în rândul bărbaţilor cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3% faţă de 20,8%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (29,6%) şi a celor de 18-24 ani (24%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 25,1% în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 49,4%.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2023, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul anterior.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2023 de 3.739.000 persoane, din care 44,9% bărbaţi şi 55,1% femei. Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2023, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (23,7%) şi la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%).
În anul 2023, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual (5,2% faţă de 4,2%).
Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2023 cu 44.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 0,9 puncte procentuale (5,7% dintre femei, faţă de 4,8% dintre bărbaţi).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6 milioane persoane. Faţă de anul 2022, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (33,1% dintre femei şi 30,9% dintre bărbaţi).
Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0%) şi la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.
În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani şi peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (34,2%).
Persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială pe principalele categorii ale populaţiei, în anul 2023
Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (68,6%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 45,3%. În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25,0% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulţi adulţi.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (12,3%). Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.
Din cele 6 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.970.000 persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situaţii. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele 3 situaţii. Astfel, aproximativ 1.964.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte 2 situaţii, în deprivare materială şi socială severă şi nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.939.000 persoane erau deprivate material şi social sever şi 94.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situaţii.
Privind la intersecţia a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.412.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi erau deprivate material şi social sever, 236.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puţine persoane, 30.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii şi erau deprivate material şi social sever.
Aproximativ 358.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
