România, campioana UE la producția de prune. Fermierii spun că recoltă ca anul acesta n-au mai văzut de ani buni
Dacă ar fi să ne alegem fructele naționale, prunele ar trebui să fie.
Suntem campionii Uniunii Europene la producția de prune și în top trei pe plan mondial, iar anul acesta ne va reconfirma poziția, căci pomii sunt încărcați de rod.
Deși țuica este produsul principal, România nu are un brand care să o facă celebră. Ne mulțumim cu țuica "de casă", fără nume, adusă în pet de la țară.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Fermierii din Prahova spun că recoltă ca anul acesta n-au mai văzut de ani buni.
În total, în țară sunt plantați peste 34 de milioane de pruni, iar ca să vă faceți o idee, meri sunt doar 24 de milioane. Producția de prune ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană.
Totuși, oamenii spun că această cultură nu e rentabilă. Ar trebui transformate în gem sau țuică și vândute așa, ca să rămână cu un ban.
Gabriela Micu, fermier: ”La prune să știți că nu merge mai mult de un leu 50 pe kg adunate de proprietar, iar când ajungi să faci țuică, undeva la un 20 de lei, 25 de lei kg de țuică.”
Cei mai mulți fac țuică și o beau în familie. Mai vând, prin rude și cunoștinte sau pe la târguri, dar prea puțin.
Gheorghe Gavrilă: ”E sănătate, sănătate curată. Eu dacă beau țuică mă simt cel mai bine, fac ce vreau.”
Maria Uc, localnică: ”O minune să bem câte un păhărel, fiartă cu leuștean, medicament.”
Țuica de prună trebuie fiartă în cazan de aramă și să nu aibă mai mult de 40 de grade, spun cunoscătorii. În zona de deal nu există gospodărie fără un cazan de făcut țuică.
Ovidiu Șerbănescu, localnic: ”Majoritatea au și căzănelul lor prin spatele casei, ca să poată să își facă din producția lor.”
Distilerii autorizate sunt puține, iar mărci de țuică promovate nici atât. Un tânăr din Argeș este unul dintre puținii producători cu ștaif. A decis să facă o afacere în toată regula, când a constatat că din prunele vândute nu putea plăti zilierii folosiți la recoltare. Țuica lui costă acum peste 200 de lei sticla, dar înainte să câștige a făcut investiții.
Lucian Cârlig: "Vindem în aeroport, vindem în magazine de suveniruri, la Castelul Bran, vindem în stațiile PECO, facem și export, vindem în Germania, Olanda, Danemarca și merge, e un produs care se caută și e foarte apreciat."
Singurul brand cunoscut de la noi, legat de prune, este magiunul de Topoloveni. Antreprenoarea care a obținut recunoașterea internațională a produsului spune că autoritățile ar trebui să-i sprijine pe fermieri.
Bibiana Stanciulov, producător magiun: ”Credeți-mă, noi folosim cinci, șase soiuri. Pruna bistrițeană este imbatabilă.”
La nivel european francezii au obținut pentru prunele d'Agen, indicație geografică protejată.
