Bunătăți cu patalama. „Bun de Maramureș”, un proiect menit să îi ajute pe producătorii locali
Silvoiță de prune, aspreală de ardei iute, răstăuțe maramureșene, pastă de nuci și cârnați din carne de mangaliță sunt câteva dintre bunătățile tradiționale cu patalama, specifice Maramureșului.
Au fost licențiate si etichetate pentru ca oamenii să le găsească mai ușor pe rafturile magazinelor. Inițiativa Consiliului Județean, după schimburi de experiență în Anglia, Italia și Olanda, s-a concretizat în „Bun de Maramureș”, un proiect menit să îi ajute pe producătorii locali.
Într-un atelier din Maramureş, doi tineri pregătesc răstăuțe maramureșene. Un fel de tăiței de casă coloraţi cu legume proaspete.
Producător: „Producem mai multe tipuri de paste, de la paste la scoici. Lăsti simple doar cu ouă proaspete, lăsti cu varză roşie sau cu spanac”.
Anca şi Corneliu şi-au început afacerea acum șase ani, când a venit pe lume şi primul lor copil, căruia au vrut să-i ofere o alimentaţie mai sănătoasă.
Anca și Corneliu Vălean, producători de paste tradiţionale: „Am început să adăugăm din grădina proprie în paste legume de la ţară. Clienţii au fost curioşi pentru că le-au văzut colorate şi ne întreabă de multe ori cu ce le colorăm. Nu le colorăm, folosim legume proaspete.”
Oamenii locului prelucrează şi nuci, seminţe şi hribi.
Nicoleta Mureșan, producător: „Este infuzat în ulei presat la rece de floarea soarelui, decantat natural şi nefiltrat. Hribii sunt din pădurile maramureşene, culeşi şi uscaţi în mod natural”.
În localitatea Șomcuta Mare, o altă familie a reuşit să certifice o parte din produsele scoase la vânzare. Sosul de ardei iute şi silvoiţa de prune au acum garanţia „Bun de Maramureş”.
Sorin Buda, producător: „Poartă numele zonei, în alte zone se numeşte magiun, povirlă, picmez. E făcut în căldare, căldări de cupru cu fierbere îndelungată timp de 12 ore din prune Bistriţa”.
Şi bucatele tradiţionale din carne de mangaliță, pregătite fără conservanţi şi chimicale, sunt în topul produselor licenţiate.
Ioan Tătăran, producător: „Slănină afumată, cârnaţi, jumările sunt făcute după reţete vechi, moştenite de la străbunii noştri, iar ce am obţinut cu „Bun de Maramureş” e un certificat de bună purtare în plus”.
Pentru a primi eticheta „Bun de Maramureş”, producătorii trebuie să folosească materie primă autohtonă, iar 60% să provină din judeţ.
Vlad Pascu, preşedintele Asociaţiei „Bun de Maramureş”: „Încercam să promovăm mai mult marca şi etichetele, astfel încât clienţii să aibă încredere atunci când văd eticheta „Bun de Maramureş” într-un magazin”.
Marca „Bun de Maramureş” a fost înregistrată deja la OSIM, iar, în viitor, ar putea fi creat inclusiv un sistem electronic de etichetare cu cod QR.
Etichete: mancare tradiționala, maramures,
