Prăjiturile s-au scumpit semnificativ. De ce mulți cofetari au fost nevoiți să modifice rețetele
Cei care iubesc prăjiturile plătesc mai mult pentru deserturile preferate. Prețurile au crescut, în medie, cu 15 procente în mai toate cofetăriile și patiseriile din țară. De vină sunt costurile cu materiile prime, în special pentru zahăr și unt.
Unii cofetari sunt nevoiți să schimbe rețetele și le propun clienților deserturi cu mai puțin zahăr și mai multe fructe, de pildă.
De la tarte cu bezea, fructe sau vanilie până la prăjituri și torturi cu diferite creme și arome, zahărul este produsul de baza din rețete. Însă prețul lui a crescut în medie cu 20 de procente față de anul trecut.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
În aceste condiții, cei care comandă cantități mari de zahăr au fost nevoiți să scumpească unele produse.
„O tartă care se numește framboise meringue și unde intră o cantitate mare de zahăr pentru procesare și al cărei preț a crescut cu 30 la sută. Prețul de producție. Noi nu am putut să scumpim produsele în același timp cu materiile prime pentru că și puterea de cumpărare are o limită. Anul trecut, felia de tartă era 25 de lei, iar anul acesta este 28 de lei. Nu am putut să scumpim în aceealași ritm, am fi ajuns la un preț mult mai ridicat”, a explicat un reprezentant „Atelierul de tarte”.
Unele cofetării au renunțat la anumite rețețe care presupun cantități uriase de zahăr, unt, ciocolată sau făină.
„Am simțit că inflația prețurilor alungă clienții și ne-am orientat mai mult spre tarte cu compoziții mai clasice de fructe, nu mă refer neapărat la fructe crude proaspete, noi avem anumite tarte cu piureuri de fructe făcute ca un fel de gem, dar nu cu atât de mult zahăr, în detrimetul tartelor cu ciocolată, cu ciocolată neagră, alba, moussurilor care au foarte multă friscă. Am încercat să aplănăm șocurile”, a declarat managerul unei cofetării.
La nivel global, criza mondială de energie pune presiune și pe piața zahărului, iar costurile ridicate îi determină pe producători să transforme trestia de zahăr în etanol. La noi în țară, consumul de zahăr este de aproximativ cinci sute de mii de tone anul, dar fabricile noastre produc doar 30% din necesar. În acest moment, mai există doar două fabrici de zahăr funcționale, însă una a anunțat că își va închide porțile.
„Este un deficit de zahăr, la nivel mondial și aici include si zahărul din trestie, este un deficit de 3,6 milioane de tone, există un deficit și probabil că operatorul cu care am discutat face efoturi ca să aducă și zahăr brut pentru a procesa pentru că există o criză de zahăr, dar nu cred că se va întâmpla să nu avem”, a declarat directorul executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
În România, un român consumă, în medie, 25 de kilograme și jumătate de zahăr pe an.
