România exportă de trei ori mai multe ciuperci decât în 2015
Străinii au prins gustul ciupercilor culese din pădurile României. Față de acum cinci ani, vindem de trei ori multe ciuperci în țări precum Italia, Germania sau Austria.
Cei mai ceruți sunt hribii, dar gălbiorii, ghebele și trufele vin repede din urmă.
Tudor Brîndușan cultivă în Cluj ciuperci Shiitake, un soi din Asia de Est.
De pe o jumătate de hectar strânge în fiecare an o tonă. O parte din producție o vinde restaurantelor. Restul, în Germania. Kilogramul îl dă cu 60 de lei.
Tudor Brândușan, ciupercar: „Noi le creștem pe trunchiuri de copaci pe care îi găsim la noi: fag, stejar sau carpen. De la 50 de bușteni, în primul an, am ajuns la două mii și ceva de bușteni”.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020, când a fost făcută ultima centralizare a datelor, România exporta ciuperci în valoare de trei milioane de euro. A fost anul în care vânzarile în afara țării au explodat: au fost de trei ori mai mari față de 2015.
Exportul de ciuperci al României:
2015 - 846 mii euro
2016 - 813 mii euro
2017 - 1,978 mil euro
2018 - 1,946 mil euro
2019 - 1,961 mil euro
2020 - 3,144 mil euro
Sursa: INS
Cea mai mare parte a ciupercilor trimise la export provine din pădurile ROMSILVA. Ghebele, hribii și gălbiorii sunt soiurile pe care le strâng Direcțiile Silivice.
Simion Bodor, Direcția Silvică Bistrița: „Am reușit în jur de 150 de kilograme în stare uscată prin care am făcut noi procesarea, care transformate în proaspete ar fi în jur de 1.500 de kilograme. Aceste ciuperci au plecat în Italia. Hribul de câmpie, de foioase are un preț mai mic, alea de rășinoase au un preț mai mare. Variază, așa, între 25-30 de euro per kilogram”.
Soiurile de trufe albe și negre care cresc în România merg și ele la export.
Viorel Mihiș, director al Direcției Silvice Sălaj: „Pentru anul care s-a încheiat, am reușit să concesionăm dreptul de a culege pentru 400 de kilofgrame de trufe. Au fost valorificate de firmele care au dreptul să le culeagă, majoritatea în străinătate”.
De ce a crescut cererea pentru ciupercile din pădurile României
Cererea tot mai mare pentru ciupercile din pădurile românești a crescut pe măsură ce ele se regăsesc tot mai mult în alimentație. În curând, spun specialiștii, vom putea găsi în magazine lapte, pâine și bere care au ciuperci la bază.
Alexandru Apahidean, profesor la USAMV Cluj-Napoca: „Din punct de vedere nutrițional, ciupercile sunt considerate alimente cu o valoare nutritivă ridicată, conțin proteine, iar în componența lor găsim aminoacizi estențiali.”
Gelu Porumb, administrator de restaurant: „În general, folosim champinioane și pleurotus și hiribi. Sunt din zona Clujului, Bistrița, Sălaj. Hribii din zona noastră sunt de o calitate superioară și au un gust mai intens”.
În România cresc peste 2.500 de soiuri de ciuperci și - dintre acestea - mai mult de 500 sunt comestibile. În ferme sunt cultivate în special soiurile champinion și pleurotus.
Indiferent de specie, ciupercile conțin procente semnificative de seleniu, potasiu, cupru, fier și magneziu. O sută de grame asigură - de pildă - între 20 și 40 la sută din necesarul de cupru al organisumului.
