Poate fi înfricoșătoare, dar este inofensivă, iar majoritatea oamenilor o experimentează doar o dată sau de două ori în viață. Iată cum poți depăși un astfel de episod.
Ce este paralizia în somn și cum o recunoști
Paralizia în somn este o senzație de conștiență în timp ce nu te poți mișca. Apare atunci când treci între stările de veghe și somn. În timpul acestor tranziții, este posibil să nu te poți mișca sau vorbi timp de câteva secunde până la câteva minute.
De asemenea, poți simți presiune sau senzația de sufocare ori poți avea halucinații. Paralizia în somn poate apărea împreună cu alte tulburări de somn, cum ar fi narcolepsia. Narcolepsia este o nevoie puternică de a dormi, cauzată de o problemă a creierului în reglarea somnului.
Cauzele paraliziei în somn: stres, somn neregulat și mai mult
Nu se știe exact de ce sau cum apare. Cercetătorii cred că paralizia în somn este cauzată de o perturbare a ciclului de somn REM (mișcări oculare rapide), deoarece apare cel mai frecvent atunci când oamenii intră sau ies din această fază. În timpul somnului REM, creierul paralizează în mod normal mușchii pentru a preveni manifestarea fizică a viselor. În paralizia în somn, mintea este trează sau parțial trează, astfel că persoana este conștientă că nu se poate mișca.
Studiile arată că aproximativ 20% dintre oameni au experimentat paralizia în somn cel puțin o dată. Specialiștii consideră că aceasta poate avea și o componentă genetică, conform webmd.
Alte cauze includ stresul și programul de somn dereglat (de exemplu, diferențele de fus orar sau nopțile nedormite). Mai multe studii au identificat și legături între anxietatea socială sau tulburarea de panică și paralizia în somn.
Experiențe reale: ce simt oamenii în timpul episoadelor
Nu toate episoadele de paralizie în somn sunt la fel. Există o varietate de simptome, care de obicei încep în adolescență și se pot accentua în jurul vârstei de 20–30 de ani. Simptomele pot include:
• senzația că nu te poți mișca sau vorbi (atonie)
• dificultăți de respirație
• halucinații, adică vezi sau auzi lucruri care nu există
• presiune în piept
• senzația de sufocare
• senzația că ești separat de propriul corp (experiență de tip „în afara corpului”)
• senzația de pericol
Halucinațiile în paralizia în somn sunt foarte frecvente, apărând în aproximativ 75% dintre episoade. Acestea sunt diferite de vise. Poți simți prezența cuiva periculos sau impresia că corpul tău se mișcă. Unele halucinații pot provoca senzația de sufocare și presiune în piept.
Cum poți depăși un astfel de episod
Nu există multe dovezi care să susțină tratamente eficiente pentru paralizia în somn. Totuși, medicul poate identifica și trata afecțiunile care pot declanșa aceste episoade, cum ar fi alte tulburări de somn sau probleme de sănătate mintală. De asemenea, te poate trimite la un specialist pentru evaluare și tratament suplimentar.
Îmbunătățirea igienei somnului poate ajuta la prevenirea paraliziei în somn și la o stare mai bună în timpul zilei. Este recomandat să ai o rutină înainte de culcare, să eviți cofeina și alcoolul seara și să nu folosești ecrane cu cel puțin o oră înainte de somn. Somnul de 7–9 ore pe noapte este important, deoarece lipsa somnului poate declanșa episoade. Dacă există anxietate sau stres legat de culcare, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la relaxare.
Nu există metode confirmate pentru a opri paralizia în somn în timp real, dar anumite tehnici pot ajuta la ieșirea din episod. Unele persoane reușesc concentrându-se pe mișcarea lentă a unei părți a corpului, cum ar fi un deget de la mână sau de la picior.
Pentru persoanele cu narcolepsie, există unele dovezi că anumite strategii pot fi utile în timpul episoadelor. Reamintirea faptului că experiența este temporară, concentrarea pe o imagine sau amintire pozitivă și relaxarea mușchilor pot reduce intensitatea episoadelor și a halucinațiilor.
Strategii pe termen lung pentru a reduce frecvența episoadelor
Medicii pot recomanda studii de somn sau terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), pentru a gestiona tiparele de somn și anxietatea.
Abordările naturale pot fi, de asemenea, utile. Meditația și tehnicile de conștientizare a corpului pot ajuta la menținerea calmului în timpul episoadelor, iar plantele adaptogene, precum ashwagandha sau busuiocul sfânt, pot contribui la reglarea stresului.
Unele persoane observă beneficii și în urma acupuncturii sau a relaxării musculare progresive (PMR), care susține relaxarea fizică și un somn mai echilibrat.
