Orice improvizație dintr-un spital poate provoca o tragedie. Cum ar trebui să fie dotate acestea, potrivit legislației
Reanimarea este locul în care bolnavii se agață de ultima șansă la viață, așadar orice improvizație poate provoca o tragedie.
Cu atât mai mult acum, când toate secțiile ATI și instalațiile periculoase din ele sunt suprasolicitate. Din nefericire, în România, unii manageri de spitale joacă la ruleta rusească siguranța celor suferinzi, dar și a personalului medical. Puțini sunt cei care au făcut investiții masive în uși antiincendiu, care să izoleze rapid focul într-un singur salon. În unele locuri nu sunt nici uși pentru evacuare rapidă.
În legislația din România, ușile antifoc sunt obligatorii pentru secțiile nou construite. Pentru restul, inspectorii lasă periodic cereri de conformare într-un interval de timp dat. Când acestea expiră, termenul e prelungit. Povara evacuării bolnavilor, în timp ce focul se extinde fără opreliști, cade, așadar, pe umerii medicilor.
Andreea Șerban, medic specialist ATI I.C. Fundeni: „Ne strângem cu toții în momentul în care se apasă butonul acela de panică și eu, ca și medic coordonator al acestei gărzi, trebuie să împart pe fiecare cât mai repede posibil. Din păcate, secția nu este dotată cu astfel de uși antiincendiu.”
Mai mult, secțiile care primesc de câteva luni doar pacienți Covid, prezintă un risc incomparabil mai mare de incendiu: fiecare aparat de oxigen funcționează continuu la limita maximă, tocmai pentru că „setea" de aer a pacienților e uriașă.
Laura Zarafin, medic ATI Colentina: „Pericolul este extrem de mare, tocmai datorită condițiilor speciale. Nu am văzut niciodată pacienți cu un necesar atât de mare de oxigen. Noi avem o Terapie mai veche și una mai nouă. Cea mai veche nu are uși antiincendiu.”
Un medic român stabilit în Marea Britanie spune că e de neconceput să dotezi Reanimarea numai cu extinctoare, așa cum se întâmplă în multe spitale de la noi.
Carmen Mărginean, medic specialist ATI Bristol: „Am lucrat în câteva zeci de spitale. Nu există un spital care să nu aibă uși de incendiu. Acestea izolează zona în care izbucnește incendiul și îți cumpără timp, să spun așa. Cel puțin 30-60 de minute. Se evacuează pacienții pe scări. Pentru a face lucrul acesta, există niște slide-uri pe care pui pacienții intubați. Sunt făcute din vacuum și practic una, două persoane se descurcă, ca să îi tragă în jos pe scări.”
Aceste tărgi au inclusiv mini-ventilatoare și linii care se conectează la branule și catetere. Echipamentele inteligente ar fi inutile, fără oameni care să le pună în funcțiune. În Marea Britanie, fiecare pacient din Reanimare are medicul și asistenta lui, care pun pe fața pacientului o mască autonomă și încep ventilația manuală. Doi salvatori la un pacient. În România sunt 15 medici și asistente în timpul săptămânii și cel mult zece cadre medicale, plus două în stand-by acasă, în weekend. Pentru 30-40 de bolnavi.
Oricum, în secțiile Covid, medicii care intră în foc, așa cum a făcut cel de la Piatra Neamț, își asumă riscuri uriașe. Echipamentul anti-Covid arde ca o torță.
Ionuț Soare, medic primar ATI Ilfov: „Ești legat cu mâinile la spate. Decât să alertezi că ceva e în neregulă, încerci să separi oamenii, să salvezi, să anunți. Și suportul trebuie să vină din zona verde! Ce-am putea să tragem peste combinezon? Că noi deja suntem ca extratereștrii! Și nici nu ai timp.”
Pe de altă parte, lacătul pus pe o secție ATI ar însemna ca un spital cu sute de paturi să rămână descoperit și o regiune întreagă să-și redistribuie pacienții critici, iar faptul că în ultimii ani sau măcar în ultimele luni nu s-a investit în securitatea secțiilor ATI arată clar că lecția dură primită în 2010, când la Maternitatea Giulești trei bebeluși au murit arși în incendiul din secția de Reanimare și alți trei s-au stins din cauza rănilor, nu a fost înțeleasă.
Etichete: incendiu ATI Piatra Neamț, sectii,
