Ora de iarnă 2025: de ce unii români vor fi mai fericiți după schimbarea ceasului
În ultima duminică din octombrie 2025, România va trece la ora de iarnă, conform practicii cunoscute: ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ceea ce face ca ziua respectivă să fie mai „lungă” cu 60 de minute.
Pentru unele personae, trecerea la ora de iarnă nu este doar o formalitate, ci un moment de ușurare și adaptare pozitivă la ritmul natural al vieții cotidiene.
Deși schimbarea ceasului este adesea asociată cu disconfort, perturbări ale somnului sau efecte negative asupra productivității, există români pentru care ora de iarnă aduce câteva avantaje.
Când și cum se face schimbarea
Conform practicii europene coordonate, România va reveni la ora standard (ora de iarnă) în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00. Acest sistem de schimbare semestrială este reglementat de Directivele UE care cer coordonare între state member.
Prin urmare, românii „câștigă” o oră de somn în noaptea respectivă, dar se confruntă cu luminozitate mai redusă după-amiaza.
Avantajele percepute: cine și de ce ar fi „mai fericit”
O oră suplimentară de odihnă
Pentru persoanele care au un program aglomerat sau deficit de somn, o noapte cu 25 de ore poate fi o ocazie de recuperare. Acest surplus modest de timp poate fi valorificat pentru relaxare, somn suplimentar sau activități personale fără presiunea timpului.
Zori de zi mai luminoși
Ora de iarnă aduce răsărituri mai devreme, ceea ce avantajează persoanele care se trezesc matinal. Lumina naturală timpurie poate stimula vigilența, starea de spirit și adaptarea la activitățile matinale.
Productivitate optimă dimineața
Mulți oameni își desfășoară cea mai mare eficiență în orele de început ale zilei. Odată cu lumina matinală îmbunătățită și un organism mai bine sincronizat cu ritmul natural, sarcinile care necesită concentrare pot decurge mai fluent.
Disponibilitate mai devreme pentru activități interioare
În serile mai întunecate, oamenii pot fi mai predispuși să se retragă acasă, să petreacă timp cu familia sau să se dedice hobby-urilor. Pentru cei care preferă activitățile interioare, această atmosferă poate avea un efect calmant.
Ce spun studiile și experții
Există numeroase studii care evidențiază legături între schimbările de oră și efecte asupra sănătății sau ritmului circadian (perturbarea bioritmurilor). Schimbările sezoniere pot genera o formă de disruptie cronobiologică (denumită „chronodisruption”), care interferează cu ritmul natural somn-veghe și cu sincronizarea ceasului biologic, scrie Science.
De exemplu, un studiu de la Stanford Medicine sugerează că eliminarea schimbărilor de oră ar putea reduce incidența unor afecțiuni asociate cu dezechilibrele ritmului circadian, cum ar fi obezitatea și accidentele vasculare – prin faptul că condițiile permanente de „ora standard” sau „ora de vară” favorizează un calendar mai stabil al luminii și întunericului.
Pe de altă parte, există și reacții diferențiate la schimbare în funcție de tipul de persoană (de ex. „matinali” vs. „bufnițe”). Cei care se trezesc devreme, cu un ritm circadian mai scurt decât 24 de ore, tind să fie mai rezilienți la ajustări.
Limitări și contradicții
Nu toate efectele sunt imediat pozitive. Adaptarea nu este instantanee: organismului îi poate lua câteva zile să se recalibreze. De asemenea, lumina redusă după-amiaza poate afecta starea de spirit sau activitatea socială.
Discuțiile privind eliminarea schimbării de oră continuă în UE, dar nu s-a adoptat o poziție definitivă: Parlamentul European a votat în favoarea abolirii schimbărilor sezoniere, dar Consiliul UE încă nu s-a poziționat ferm.
Un alt aspect: dacă temperaturile reci și condițiile de iarnă devin extreme, ele pot genera riscuri asupra sănătății, mai ales la persoane vulnerabile – sistemul cardiovascular, hipertensiunea sau expunerea la frig fiind factori de risc cunoscuți, scrie Harvard Medical School.
Recomandări practice pentru a transforma schimbarea într-un avantaj
- Recalibrare treptată – în zilele anterioare schimbării, reduce cu 10–15 minute ora de culcare sau trezire.
- Expune-te la lumină naturală dimineața – scade riscul de dezajustare circadiană.
- Evită ecranele în orele târzii – lumina albastră poate întârzia producția de melatonină.
- Folosește ora suplimentară – transformă-o în timp pentru hobby, lectură, odihnă sau relaxare mentală.
