Efecte vizibile în România ale războiului din Ucraina. Traficul maritim și deșeurile cresc poluarea în Delta Dunării

Pentru a ajunge la Chilia Veche, un sat românesc cu aproximativ 1.700 de locuitori situat în Delta Dunării, oamenii trebuie să meargă cu o barcă și să navigheze mai bine de trei ore pe unul dintre brațele marelui fluviu european.

Delta, una dintre cele mai bine conservate din lume, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991 și ridicată apoi la rangul de rezervație naturală a biosferei transfrontaliere, cu o suprafață de 5.200 km. Aici s-au format mai multe ecosisteme fragile, adăpost pentru aproape 3.000 de specii de plante și 4.300 de specii de animale, dintre care peste 300 de păsări.

„Colțul de paradis” este tulburat de război

„În acest mic „colț de paradis” trăiește de o viață Mircea Ghiban 50 de ani, președintele asociației pescarilor din comună și mândru descendent al unei minorități ucrainene stabilite de câteva secole în zonă. Însă, din februarie 2022, „paradisul” a fost tulburat de războiul din Ucraina, aflat foarte aproape.

Citește și

O femeie s-a mutat în Islanda, considerată „cea mai sigură țară din lume”, dar a plecat după 7 luni. Care este motivul

Localitatea ucraineană Kilia cu aproximativ 20.000 de locuitori, se vede clar pe malul opus, la doar 200 de metri în linie dreaptă”, scrie Le Monde.

Porturile ucrainene de pe Dunăre, care au înlocuit portul Odesa pentru exportul de cereale și mărfuri, sunt atacate frecvent de drone și rachete rusești, ale căror explozii asurzitoare se aud și pe partea românească.

Cu toate acestea, brațul Chilia a devenit una dintre principalele rute de acces pentru cargourile care circulă pe fluviu, iar traficul maritim s-a triplat din vara anului 2022.

Navele distrug adesea plasele de pescuit amplasate pe traseul lor, făcând ca pentru mulți pescari să devină aproape imposibil să își continue activitatea.

„Mircea Ghiban afirmă că a înregistrat o pierdere de 20%–30% din captura obișnuită”, mai scrie publicația.

Deja amenințată de schimbările climatice și de activitățile umane, care au cauzat în mod notabil secarea lacurilor în timpul verii, biodiversitatea deltei suferă și de efectele indirecte ale războiului. Ghiban observă declinul populației de sturioni, o specie protejată, în brațul Chilia al Deltei.

„Înainte, prindeam din greșeală câte unul în plase, pe care îl eliberam. Acum, abia dacă mai au mai rămas”, a spus pescarul.

Un „șoc sistemic” pentru ecosistem

Aceeași constatare o face și Iulian Nichersu, directorul științific al Institutului Național de Cercetare al Deltei Dunării (INCDD) din Tulcea, care consideră că războiul acționează ca un „șoc sistemic”, ce riscă pe termen lung să amplifice amenințările deja existente.

 „În cazul sturionilor, aceștia sunt afectați mai întâi de încălzirea globală, din cauza pierderii legăturilor dintre lacuri și a salinizării zonelor unde se reproduc. Dar este adevărat că traficul maritim, exploziile și zgomotele le pot afecta și ele, nu doar pe această specie”, explică biologul.

Deșeuri plastice și poluare

O altă consecință a creșterii traficului maritim este sporirea deșeurilor de pe litoral și din canalele parcurse de cargouri. Pe plaja din Sfântu Gheorghe, ultimul sat de pescari de pe un alt braț al Deltei, zeci de nave sunt vizibile la orizont. Ele așteaptă uneori două-trei săptămâni pentru a intra, pe rând, în canalul navigabil Sulina, spre porturile dunărene.

Localnicii și biologii au observat din vara anului 2022 tot mai multe gunoaie și pungi de plastic în apă, despre care cred că sunt aruncate direct de pe nave.

Nicolae Uncu, 61 de ani, a spus pentru pubilicația franceză că adună deșeuri de fiecare dată când pleacă la pescuit pe mare.

El spune că a văzut o adevărată „explozie” a poluării, mai ales după distrugerea barajului ucrainean de la Kahovka, pe Nipru, în iunie 2023 – lucru confirmat de o înregistrare video de pe telefonul său.

Tone de gunoaie s-au revărsat atunci în Marea Neagră, iar curenții marini, care circulă de la est la vest, au adus multe dintre ele pe plajele sălbatice ale Deltei. Pe lângă acestea, au fost observate și mine marine sau resturi de drone pe litoral.

„Pe lângă aceste deșeuri, mai mulți pescari de pe mare și din canalul Chilia au relatat că au văzut „pete” de ulei de motor, probabil vărsate de navele de marfă. Deși au raportat acest lucru autorităților, „nu s-a făcut nimic ”, mai scrie Le Monde.

Biologul Iulian Nichersu deplânge lipsa de resurse și de autorizații pentru efectuarea studiilor necesare:

„Determinarea nivelului de poluare cauzat de bombardamente sau de traficul maritim a devenit foarte dificilă. Cercetătorii au acces limitat la brațul Chilia și nu mai pot folosi drone de observație pe întreg teritoriul Deltei”, explică el.

ONG-urile continuă proiectele de restaurare

Organizațiile de mediu încearcă să își continue activitatea în limitele posibilului. Este cazul Rewilding Ukraine, care derulează programe de „reînsălbăticire” și reconstrucție ecologică. În Delta Dunării, ONG-ul a introdus bivoli de apă, care „se adaptează bine”, potrivit coordonatorului de proiect, Mykhaïlo Nesterenko.

Organizația este aproape de finalizarea unui proiect de reconectare a lacurilor Deltei, colmatate în perioada sovietică. Procesul a fost întârziat din lipsă de utilaje speciale, dar și de forță de muncă, „pentru că mulți au plecat sau au fost înrolați”, explică Nesterenko.

Articol recomandat de sport.ro

Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren